Ce-ar fi fost daca…?

    Domnul te va păzi la plecare şi la venire, de acum şi până în veac. – Psalmii 121:8

    Când s-a întâmplat, ne apropiam de finalul drumului de 1600 de kilometri care desparte reşedinţa noastră de iarnă de cea de vară. Tocmai intram în zona în care locuim când am auzit cel mai detestabil scârţâit, scrâşnit. Oare ce s-o fi întâmplat? Ne-am întrebat. Nu mai auziserăm aşa zgomot până atunci şi nici că se oprea.

    Am parcat în propriul garaj ca să descărcăm toate lucrurile din portbagajul micului nostru microbuz. Deşi în ambele locuinţe avem dubluri pentru majoritatea lucrurilor, tot se adună multe obiecte pe care trebuie să le cărăm înainte şi înapoi de două ori pe an. E ca şi cum ne-am muta în fiecare an, dar, de obicei, în Sud e atât de plăcut iarna, încât merită efortul.

    Fiica şi ginerele nostru ne-au scos în oraş la masă în seara respectivă şi, după ce am discutat problema zgomotului, am ajuns la concluzia că trebuie să fie frânele. Dar magazinul de piese era închis după-amiaza, aşa că, a doua zi de dimineaţă, soţul meu s-a dus cu maşina să vadă ce problemă are. În aceeaşi zi, în timp ce el tundea gazonul, eu am primit un telefon de la atelier, cu vestea că, într-adevăr, frânele nu mai erau bune de nimic. Trebuiau schimbate cu totul. Mai mult decât atât, cauciucurile din faţă mai aveau puţin şi crăpau. Ştiam că trebuie rezolvat cu ele, aşa că i-am dat mecanicului permisiunea să înlocuiască frânele şi cauciucurile.

    După ce am pus receptorul jos, am înălţat o rugăciune de recunoştinţă lui Dumnezeu că am fost în siguranţă în timpul călătoriei. Nu am putut să nu mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă acele cauciucuri ar fi crăpat în timp ce noi mergeam cu 110 kilometri la oră pe autostradă sau dacă frânele ar fi cedat într-o pantă sau la o curbă.

    Întotdeauna Îl rugăm pe Dumnezeu să ne însoţească în călătorie şi El ne însoţeşte de fiecare dată, dar niciodată nu am conştientizat mai bine acest lucru ca în după-amiaza în care veneam acasă şi frânele au cedat, iar cauciucurile erau pe punctul să crape.

    Deseori credem că le avem pe toate sub control, dar se întâmplă ca anumite lucruri să ne aducă aminte că, de fapt, Dumnezeu deţine controlul şi El ştie întotdeauna ce anume avem nevoie. Dacă ne rugăm şi căutăm voia Sa, ne va veghea la venire şi la plecare, acum şi pentru totdeauna.

    Anna May Radke Waters

    Ce-ar fi fost daca...? - 2017. Întotdeauna Îl rugăm pe Dumnezeu să ne însoţească în călătorie şi El ne însoţeşte de fiecare dată, dar niciodată nu am conştientizat mai bine acest lucru ca în după-amiaza în care veneam acasă şi frânele au cedat, iar cauciucurile erau pe punctul să crape.
    Ardis Carolyn
    E frumos să împărtășim cu prietenii experiențele vieții, dar și mai frumos este să alegem astăzi să înaintăm împreună cu Dumnezeu. Ardis Carolyn, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Înaintăm împreună” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Iar ei au locuit în mijlocul lor

    Mă rog ca și eu să plâng în pocăință când Dumnezeu trimite mustrarea Sa și apoi să procedez conform harului Său, ca să intru în moștenirea Canaanului ceresc. Fie ca aceasta să fie și experiența ta!

    Ca un copilaș

    Ce fericire să-i avem pe acești micuți care ne învață atât de multe despre noi înșine, despre viața însăși și despre cum să relaționam cu Tatăl nostru ceresc! Mă simt foarte binecuvântată! Ajută-mă, Doamne, să devin ca un copilaș!

    Sceptrul

    Era o piesă perfectă? Nicidecum, dar, cu siguranță, creativă și acceptabilă, poate chiar reprezentativă pentru etosul acelei provincii. Întrucât Butterworth a fost solicitat să-și folosească îndemânarea pentru această sarcină importantă, el a făcut tot ce i-a stat în putință.

    În tandem către eternitate

    Atât timp cât bărbații și femeile nu se privesc reciproc așa cum îi privește Isus, ei vor rata posibilitățile unei lucrări unite. Dar atunci când încetează să se opună și să se trateze rău unii pe alții, ei lucrează în tandem ca împreună moștenitori, mergând spre eternitate și având beneficiul ajutorării reciproce.

    Publicate astăzi

    De la monoclu la ochelari

    Într-un sens figurat, fiecare dintre noi vede lumea prin propriile lentile. Din acest motiv o vedem atât de diferit. Nu uita acest lucru azi, când vei avea impresia că ceilalți au ceva, că nu văd lucrurile corect. Te va ajuta să manifești mai multă toleranță și înțelegere.

    Iar ei au locuit în mijlocul lor

    Mă rog ca și eu să plâng în pocăință când Dumnezeu trimite mustrarea Sa și apoi să procedez conform harului Său, ca să intru în moștenirea Canaanului ceresc. Fie ca aceasta să fie și experiența ta!

    Bunicuţa

    Despre bunici se spune că nepoţii sunt ca o coroană pentru el. Despre copii, textul spune că părinţii sunt mândri de ei. Toţi suntem incluşi în acest text, chiar dacă nu toţi suntem părinţi sau bunici, toţi suntem copii şi toţi trebuie să avem un respect profund faţă de generaţiile trecute.

    Acceptă-mă așa cum sunt!

    Doamne, Te rog să mă ajuți să-mi accept copilul așa cum este și să-i pot arăta, prin vorbe și fapte, aprecierea mea! PROVOCARE: Ia-ți timp astăzi să stai de vorbă cu copilul tău, să îl asiguri de toată prețuirea pe care i-o porți și să te străduiești ca, prin purtarea ta, să simtă acest sentiment înălțător!

    A biztos prófétai szó

    „Mert e látomás bizonyos időre szól, de vége felé siet és meg nem csal; ha...