Să arunci un cadou?

    Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viafa veşnică. Dumnezeu, în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El. – Ioan 3:16,17

    Era Ziua Mamei. Casa noastră se învecina cu o pădure de câteva hectare, în care creşteau din abundenţă flori. Copiii mei, de trei şi, respectiv, şase ani, explodau de bucurie şi exuberanţă cântând La mulţi ani de Ziua Mamei! şi oferindu-mi un buchet de flori îmbibate de polen. Am răspuns cu un strănut, apoi cu un alt strănut şi tot aşa. A fost greu să le explic de ce a trebuit să arunc preţiosul lor cadou.

    După mulţi ani, fiica mea cea mare mi-a scris un bilet de genul: „Mulţumesc, dar n-am nevoie…” de la colegiul unde se afla. „Mamă, prăjiturile pe care mi le-ai trimis erau pline de mucegai. A trebuit să le arunc.”

    În perioada în care eu şi soţul meu eram misionari în Rusia, au fost câteva ocazii în care, cu durere, a trebuit să aruncăm un cadou oferit din dragoste. Un grădinar mi-a dat răsaduri de flori să le plantez în grădina mea din America. A trebuit să le arunc – vama americană nu îmi permitea să trec cu ele. A fost dureros pentru mine.

    Ce să mai spun de teancurile de felicitări cu mesaje de mulţumire şi de însănătoşire grabnică ce fuseseră confecţionate de mânuţe recunoscătoare? Şi ele, într-un final, au trebuit eliminate. Imediat după ce ne-am căsătorit, am păstrat anunţurile de la prieteni că vor avea un copil şi am lipit în albume felicitările pe care le primeam. N-a durat mult şi a devenit evident că acest obicei nu avea cum să continue.

    În prezent, păstrez doar felicitările atipice primite de la copii şi nepoţi. Dar şi această practică începe să devină copleşitoare. Mă tot gândesc că, poate atunci când noi n-o să mai fim, copiilor o să le facă (sau nu) plăcere să le vadă. Apoi mai sunt şi felicitările de sfârşit de an; cu ele ce să fac? Avem nişte prieteni care au obiceiul ca, în fiecare zi a anului, să ia câte o felicitare şi să se roage pentru persoana care le-a trimis-o. O idee bună, dar la noi nu funcţionează decât, să zicem, o săptămână. Unii îşi iau chiar timp să îi scrie persoanei respective un bileţel prin care o anunţă că s-au rugat pentru ea în ziua respectivă. Gesturi nobile, toate.

    Toate aceste daruri sunt neînsemnate în comparaţie cu darul mântuirii pe care Domnul nostru Isus Hristos ni-l oferă. Nu trebuie să-l nesocotim sau să ne gândim uşuratic la el. E autentic. Singurul dar care contează.

    Barbara Fluff

    Să arunci un cadou? - 2017. Toate aceste daruri sunt neînsemnate în comparaţie cu darul mântuirii pe care Domnul nostru Isus Hristos ni-l oferă. Nu trebuie să-l nesocotim sau să ne gândim uşuratic la el. E autentic. Singurul dar care contează.
    Ardis Carolyn
    E frumos să împărtășim cu prietenii experiențele vieții, dar și mai frumos este să alegem astăzi să înaintăm împreună cu Dumnezeu. Ardis Carolyn, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Înaintăm împreună” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Podul

    Ce călătorie minunată putem avea atunci când suntem în contact direct cu Dumnezeu și când avem încredere în conducerea Lui zilnică! „Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit” (Psalmii 55:22).

    Mă auzi?

    Tu Îl asculți pe Dumnezeu atunci când El te îndeamnă să urmezi căile Lui de-a lungul zilei? El așteaptă ca tu să-I răspunzi. Dar mai așteaptă și altcineva: beneficiarul binecuvântării. Răspunzând astăzi îndemnului lui Dumnezeu din inima ta, pentru cine vei putea fi o binecuvântare?

    Cea mai dragă mamă

    Îi mulțumesc lui Dumnezeu în fiecare zi pentru binecuvântări. Casa mi-este binecuvântată. Eu sunt binecuvântată și foarte favorizată de Dumnezeul Preaînalt. Mulțumesc, Doamne, pentru binecuvântarea mamelor noastre!

    Pace în mijlocul furtunii

    În acea noapte a venit uraganul. M-am mirat că am dormit aproape tot timpul. Am experimentat o pace extraordinară în mijlocul furtunii.

    Publicate astăzi

    Umflăturile de aur

    Dacă vrei să nu te îngrijoreze Cuvântul lui Dumnezeu, nu face din citirea lui o raritate, un eveniment; citește zilnic, uneori mai mult, alteori mai puțin, dar fă efortul să citești zilnic. Vei găsi cele mai potrivite promisiuni ale lui Dumnezeu, vei descoperi mustrări sau avertismente. Pentru cineva care citește în mod constant Scriptura, ea nu va deveni o sursă de frică, ci de încurajare și, mai mult decât atât, ea va fi o călăuză foarte sigură prin deciziile vieții.

    Podul

    Ce călătorie minunată putem avea atunci când suntem în contact direct cu Dumnezeu și când avem încredere în conducerea Lui zilnică! „Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit” (Psalmii 55:22).

    Un duh de putere

    În caz de timiditate, de lipsă de motivație sau de oricare altă barieră ai putea întâlni, Domnul este gata să-ți dea puterea de a rezolva lucrurile. El îți dă puterea dragostei și a unei minți sănătoase și echilibrate pentru a lua cele mai bune decizii. Fie ca Domnul să-ți dea aceste daruri chiar astăzi!

    Ștafeta credinței

    Tată ceresc, condu-ne acasă la Tine, alături de familiile noastre, generație lângă generație! PROVOCARE: Ia-ți în mod regulat timp să le povestești copiilor și nepoților tăi experiențele din viața ta în care ai avut parte de călăuzirea lui Dumnezeu!

    A pogány hatalom pompája

    „Mert lesz idő, amikor az egészséges tudományt el nem szenvedik, hanem a saját kívánságaik szerint...