Articolul precedentPaşte oile mele
    Articolul următorNu avea de ales

    Frăţiorul

    Şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţin şi apoi piere. – Iacov4:14

    Am primit un neaşteptat apel telefonic prin care eram anunţată că fratele meu era grav bolnav. Avea ficatul într-o aşa măsură de afectat, încât ajunsese la spital în comă. La mile depărtare, în înzăpezitul Nord, am schiat până la un loc de meditaţie preferat, tot drumul rugându-mă şi cântând: „Mare eşti Tu, Doamne, sfânt, preaputernic!” Dumnezeu nu Se schimbă. El este acelaşi Dumnezeu iubitor căruia I-au slujit bunicii şi părinţii mei. O pace adâncă mi-a învăluit sufletul, în timp ce am continuat să cânt veselă: „Plin de îndurare, de-nchinare vrednic.”

    Frăţiorul meu, acum un pensionar nerăbdător să-şi aniverseze cei 70 de ani împreună cu soţia lui dragă, s-a întors la noi din comă – lucru rar în astfel de situaţii. Dumnezeu făcuse o minune. Fratele meu a fost trimis acasă, sub îngrijire de specialitate, iar eu am ajuns la capul patului său ziua următoare. Cât de slăbit părea, dar cât de drag îmi era!

    Ca fraţi, eram uniţi din nou. I-am povestit cum s-a născut, cum aproape că s-a înecat într-o cadă şi într-un lac, când era mic. Eu nu i-am fost o mamă în miniatură, ci am fost un băieţoi. Totuşi îmi dădeam silinţa să o ajut pe mama noastră ocupată. Când mama făcea de mâncare, iar fratele meu bebeluş avea tuse convulsivă, eu eram pe post de alarmă: „Mamă, bebeluşul iar nu poate respira – se învineţeşte.”

    Viaţa ar fi fost simplă şi fericită dacă n-ar fi fost al Doilea Război Mondial, cu avioane urâcioase trecându-ne pe deasupra capului în drumul lor spre bombardarea unui oraş la 30 şi ceva de kilometri. Am fost învăţaţi că Dumnezeu locuieşte în cer şi că are grijă de noi. Într-o zi, ridicându-şi privirea spre un avion de război – singurul lucru puternic şi tangibil pe care îl putea vedea pe cer -, fratele meu a strigat: „Ce Dumnezeu groaznic!”

    Am depănat amintiri din copilărie şi am cântat. Mi-a spus ce-o să facă dacă o să-şi revină. M-a privit şi mi-a spus: „A trebuit să se ajungă la asta înainte să-mi dau seama care este realitatea în ceea ce îl priveşte pe Dumnezeu şi cât de mulţi oameni plini de iubire există?” Apoi a adăugat, cu vocea stinsă: „Dumnezeu nu este un fel de Moş Crăciun căruia i te adresezi doar să îi ceri ceva. El e altfel…, este realitatea vieţii… Dumnezeu este în ea… întotdeauna.”

    Nu întotdeauna în această viaţă Dumnezeu îi vindecă pe oameni, dar ne-a oferit o mică fereastră spre cer, ca să ne bucurăm de apropiere, de iubire şi de speranţa vieţii veşnice. „Până ne vom revedea, iubitul meu frăţior.” Eu sper în fiecare zi pentru tine şi pentru mine!

    Sinikka Dixon

    Frăţiorul - 2017. Nu întotdeauna în această viaţă Dumnezeu îi vindecă pe oameni, dar ne-a oferit o mică fereastră spre cer, ca să ne bucurăm de apropiere, de iubire şi de speranţa vieţii veşnice. „Până ne vom revedea, iubitul meu frăţior.” Eu sper în fiecare zi pentru tine şi pentru mine!
    Ardis Carolyn
    E frumos să împărtășim cu prietenii experiențele vieții, dar și mai frumos este să alegem astăzi să înaintăm împreună cu Dumnezeu. Ardis Carolyn, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Înaintăm împreună” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Iar ei au locuit în mijlocul lor

    Mă rog ca și eu să plâng în pocăință când Dumnezeu trimite mustrarea Sa și apoi să procedez conform harului Său, ca să intru în moștenirea Canaanului ceresc. Fie ca aceasta să fie și experiența ta!

    Ca un copilaș

    Ce fericire să-i avem pe acești micuți care ne învață atât de multe despre noi înșine, despre viața însăși și despre cum să relaționam cu Tatăl nostru ceresc! Mă simt foarte binecuvântată! Ajută-mă, Doamne, să devin ca un copilaș!

    Sceptrul

    Era o piesă perfectă? Nicidecum, dar, cu siguranță, creativă și acceptabilă, poate chiar reprezentativă pentru etosul acelei provincii. Întrucât Butterworth a fost solicitat să-și folosească îndemânarea pentru această sarcină importantă, el a făcut tot ce i-a stat în putință.

    În tandem către eternitate

    Atât timp cât bărbații și femeile nu se privesc reciproc așa cum îi privește Isus, ei vor rata posibilitățile unei lucrări unite. Dar atunci când încetează să se opună și să se trateze rău unii pe alții, ei lucrează în tandem ca împreună moștenitori, mergând spre eternitate și având beneficiul ajutorării reciproce.

    Publicate astăzi

    Gândul veșniciei

    Și toată mulțimea aceasta va ști că Domnul nu mântuiește nici prin sabie nici prin...

    De la monoclu la ochelari

    Într-un sens figurat, fiecare dintre noi vede lumea prin propriile lentile. Din acest motiv o vedem atât de diferit. Nu uita acest lucru azi, când vei avea impresia că ceilalți au ceva, că nu văd lucrurile corect. Te va ajuta să manifești mai multă toleranță și înțelegere.

    Iar ei au locuit în mijlocul lor

    Mă rog ca și eu să plâng în pocăință când Dumnezeu trimite mustrarea Sa și apoi să procedez conform harului Său, ca să intru în moștenirea Canaanului ceresc. Fie ca aceasta să fie și experiența ta!

    Bunicuţa

    Despre bunici se spune că nepoţii sunt ca o coroană pentru el. Despre copii, textul spune că părinţii sunt mândri de ei. Toţi suntem incluşi în acest text, chiar dacă nu toţi suntem părinţi sau bunici, toţi suntem copii şi toţi trebuie să avem un respect profund faţă de generaţiile trecute.

    Acceptă-mă așa cum sunt!

    Doamne, Te rog să mă ajuți să-mi accept copilul așa cum este și să-i pot arăta, prin vorbe și fapte, aprecierea mea! PROVOCARE: Ia-ți timp astăzi să stai de vorbă cu copilul tău, să îl asiguri de toată prețuirea pe care i-o porți și să te străduiești ca, prin purtarea ta, să simtă acest sentiment înălțător!