El mă călăuzeşte

    Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările. Proverbele 3:6

    Îmi aduc foarte clar aminte, deşi au trecut şapte ani. Era începutul verii. Era aşa de cald, că centrul oraşului era înţesat de oameni. Pentru mine, era o zi specială. Tocmai ieşisem din biroul primarului, unde fusesem recompensată pentru că eram una dintre cele mai bune eleve din oraş. Era o mare onoare. Crezi că eram fericită? Ei bine, nu eram. În timp ce stăteam la coadă la patiserie împreună cu mama, mă simţeam nefericită şi dezamăgită. Aveam tot ce visasem: nota 10 pe linie şi reuşisem în tot până în acel moment; în doar câteva luni urma să merg la facultatea de medicină. Totul mergea conform planului. Dar mă simţeam goală şi pierdută.

    Mama încerca să mă înveselească. Vorbeam despre o carte când, din senin, a venit la noi o doamnă în vârstă. Am presupus că e prietena mamei, aşa că m-am forţat să zâmbesc politicos. Ea ne-a salutat şi m-a întrebat dacă am scris eu cartea despre care discutăm, l-am răspuns că nu, fiind derutată şi încercând să înţeleg de ce ar crede cineva aşa ceva.

    „Dar tu scrii povestiri, nu-i aşa?”m-a întrebat ea direct.

    Pentru câteva momente, m-am holbat la ea, zicând în sinea mea: Cum e posibil să ştie ea aşa ceva? Da, scriam povestiri, îmi plăcea să scriu şi adânc în inima mea am visat dintotdeauna să devin scriitoare. Dar nu am spus asta nimănui. Uimită, i-am spus că da, scriu. Femeia s-a uitat atunci în ochii mei şi a spus:

    „Într-o zi, o să scrii o carte şi mi-ar plăcea să am un autograf de la tine. Pur şi simplu, nu renunţa. Continuă să scrii şi o să reuşeşti”, a zis ea, apoi a plecat.

    Atunci mama m-a întrebat dacă o cunosc şi ne-am chinuit un sfert de oră să ne dăm seama cine era şi de unde mă cunoştea. Nu am aflat niciodată. Dar în acea zi, s-a produs declicul. Am început să mă rog lui Dumnezeu să preia controlul vieţii mele. M-am concentrat pe scris, iar la facultate am studiat literatura. Acea decizie m-a condus spre Seminarul Teologic, unde sunt acum studentă. Ce am învăţat este că Dumnezeu e întotdeauna aproape, încercând să ne conducă inima spre un viitor mai bun, chiar dacă uneori uităm să Îl rugăm.

    Tijana TiziD

    El mă călăuzeşte - 2017. În acea zi, s-a produs declicul. Am început să mă rog lui Dumnezeu să preia controlul vieţii mele. Acea decizie m-a condus spre Seminarul Teologic, unde sunt acum studentă. Am învăţat că Dumnezeu e întotdeauna aproape, încercând să ne conducă inima spre un viitor mai bun, chiar dacă uneori uităm să Îl rugăm.
    Ardis Carolyn
    E frumos să împărtășim cu prietenii experiențele vieții, dar și mai frumos este să alegem astăzi să înaintăm împreună cu Dumnezeu. Ardis Carolyn, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Înaintăm împreună” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    În tandem către eternitate

    Atât timp cât bărbații și femeile nu se privesc reciproc așa cum îi privește Isus, ei vor rata posibilitățile unei lucrări unite. Dar atunci când încetează să se opună și să se trateze rău unii pe alții, ei lucrează în tandem ca împreună moștenitori, mergând spre eternitate și având beneficiul ajutorării reciproce.

    Vizită la o închisoare

    Cântau și se rugau cu toată inima. Cred că Dumnezeu a auzit și a acceptat închinarea lor. Am admirat curajul lor și le-am îndemnat – deși m-am simțit stânjenită să le dau sfaturi acestor femei prețioase – să aibă încredere, în ciuda situației lor, că nimic nu le va separa de dragostea lui Dumnezeu.

    O mărturie

    Bunica mea va înțelege că, de-a lungul anilor, am încercat să-i încurajez pe alții să „facă binele”. Ca rezultat al mărturiei mele, am fost binecuvântată cu întoarcerea multor prieteni pentru totdeauna în familia lui Dumnezeu.

    Născută din nou

    Nu are importanță cât de mari sunt problemele sau provocările pe care le întâmpinăm. Nu uitați că Dumnezeu aude fiecare rugăciune a noastră. Nimic nu este prea complicat ca El să poată rezolva. Crede numai în El și vei vedea puterea Lui lucrând în favoarea Ta.

    Publicate astăzi

    Dublă comandă

    Ceea ce trebuie să știm se rezumă la următorul adevăr, cel puțin în ce Îl privește pe Dumnezeu. El vrea să facem propriile noastre alegeri și să ne bucurăm de tot, dar nu dorește să fim nefericiți după bucuria de moment a deciziilor noastre. Pe El asta Îl preocupă foarte mult: fericirea noastră și înainte, și în timpul, și după ce facem ceva.

    În tandem către eternitate

    Atât timp cât bărbații și femeile nu se privesc reciproc așa cum îi privește Isus, ei vor rata posibilitățile unei lucrări unite. Dar atunci când încetează să se opună și să se trateze rău unii pe alții, ei lucrează în tandem ca împreună moștenitori, mergând spre eternitate și având beneficiul ajutorării reciproce.

    Nevoia de disciplină

    Dacă trebuie să-ţi pedepseşti copiii, evită pedeapsa fizică; în schimb, interzice-le anumite privilegii, aceasta fiind o opţiune mai eficientă. Dar cel mai important lucru este să nu-l pedepseşti pe copil cu mânie, ci cu dragoste.

    A îmbătrâni frumos este o artă

    Doamne, ajută-mă să prețuiesc darul vieții trăind-o mereu în lumina valorii pe care mi-ai dat-o la cruce! PROVOCARE: Gândește-te astăzi la o persoană care merită cel mai puțin să te porți frumos cu ea și roagă-te ori de câte ori ai ocazia ca Dumnezeu să aducă binecuvântare și în viața acelei persoane!

    Ne dolgozzunk az ördögnek!

    „Mivelhogy azért mindezek felbomlanak, milyeneknek kell lennetek néktek szent életben és kegyességben, akik várjátok és...