Dacă ne mărturisim păcatele. El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire. 1 Ioan 1:9
Anul acesta o să fii în clasa a patra şi ar trebui să ştii câte ceva despre ţara ta, Canada, i-am spus eu fiului nostru Mark. Când vine vacanţa, o să străbatem cu maşina provinciile, până tocmai în Newfoundland. O să fie o experienţă educativă pentru tine şi o să fie tare plăcut.
Şi a fost plăcut să vedem provinciile din preerie, să adunăm ametiste prin Ontario, să traversăm podul urmând o maşină de poliţie, pentru că ne-am rătăcit, şi să vizităm clădirile Parlamentului. Am admirat câmpiile lui Abraham şi am înotat în râul St. Lawrence. Am văzut chiar o balenă ieşind la suprafaţă. Am urmărit un meşteşugar sculptând şi am cumpărat chiar câteva obiecte sculptate în Quebec.
Înaintând prin peninsula Gaspe, am ajuns în oraşul Gaspe. Ne-am oprit, am făcut cumpărături, am urmărit păsări cu binoclul şi am adăugat câteva nume pe lista noastră anuală de păsări pe care le-am observat.
În golful Agate, am colecţionat agate. Acolo, Mark a intrat în apă, dar nu a putut înota, din cauza valurilor. Îl izbeau, dar el a rămas pe poziţie. Era încă mic şi ar fi putut fi tras în larg, după cum aveam să realizez ulterior, dar s-a simţit foarte bine pe moment. Când a venit vinerea, am găsit un motel şi ne-am pregătit de Sabat. Ziua următoare, ne-am trezit devreme, întrucât voiam să mergem în tabăra Pugwash. O bătaie la uşă ne-a luat prin surprindere. Era proprietara motelului.
– S-a întâmplat ceva? E foarte devreme şi am auzit că v-aţi trezit.
– Nu, e sâmbătă, şi vrem să mergem într-o tabără.
– Dar azi e duminică, ieri a fost sâmbătă, a răspuns ea.
Am fost şocată. De-a dreptul şocată. Gândindu-mă la ce făcusem cu o zi înainte, m-am îngrozit. Pierdusem o zi, cumva, de-a lungul drumului. Fiul meu a întrebat în lacrimi:
– Mamă, o să ne ierte Dumnezeu că am călcat Sabatul?
– Da, Mark. O să ne ierte, pentru că nu ne-am dat seama ce zi este, l-am asigurat eu. Faţa mică i-a fost cuprinsă de linişte când ne-am rugat şi ne-am cerut iertare, întrucât, efectiv, ne părea rău. Pacea a coborât asupra gândurilor noastre de nelinişte. Cât este de bine să ştim că Tatăl nostru ceresc înţelege totul şi ne putem întotdeauna încrede în El!
Muriel Heppel
