Sticla de parfum

Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va istorisi şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei. – Marcu 14:9

Era sâmbătă dimineaţa şi mă aflam în Nairobi, Kenya. Am intrat în holul hotelului, iar valetul m-a întrebat:

– Unde mergeţi îmbrăcată atât de frumos?

– La biserică, i-am răspuns şi, din mers, l-am întrebat: Mă pot ruga pentru dumneavoastră?

– Da, vă rog, rugaţi-vă pentru sora mea Beth. Este în spital, pe moarte, din cauza cancerului.

Într-o seară, întorcându-mă la hotel, mi-am adus aminte de devoţionalele spirituale pe care mi le dăduse mătuşa mea Stella. Am scris ceva pe unul dintre ele pentru Beth, apoi pe altul, pentru Felix. După aceea, mi-am adus aminte că aveam o sticlă nouă de parfum scump şi m-am gândit că ar fi drăguţ să i-l ofer ei. Însă următorul gând a fost: E scump. Nu o cunosc personal. Poate că ar fi mai potrivit pentru cineva cunoscut.

Apoi mi-a venit în minte istoria Măriei Magdalena. Ea nu s-a gândit de două ori înainte să toarne parfum pe picioarele lui Isus. În deplin regret pentru păcatele mele, am petrecut câteva momente cu Isus şi m-am gândit la mine: Dacă aş putea să torn parfum pe picioarele lui Isus, poate că aş putea fi eliberată ca Maria Magdalena. Încântată, am luat cărţile şi parfumul pentru Beth şi i le-am înmânat valetului, care, cu umilinţă, le-a acceptat de parcă n-ar fi primit niciodată un cadou.

A pus parfumul pe masă, dar câteva minute mai târziu sticla de parfum s-a rostogolit şi s-a spart la picioarele lui. Şocat, a îngenuncheat, a strâns cioburile şi, fără să vrea, şi-a îmbibat uniforma cu parfum. Jenat, n-a ştiut ce să spună, l-am reamintit de istoria Măriei Magdalena şi i-am mărturisit gândurile pe care le-am avut înainte de a-i face acest cadou. Fără să spună nimic şi cu lacrimi în ochi, m-a îmbrăţişat strâns. În acel moment, m-am simţit în sfârşit şi cu adevărat eliberată de vinovăţia păcatului.

Ziua următoare, valetul mi-a spus: „Am citit în Marcu 14 despre cum a fost uns Isus. Eu m-am îndepărtat de biserică, iar sora mea nu este credincioasă, dar astăzi viaţa mea s-a schimbat. Sora mea Beth m-a sunat plângând şi mi-a spus: «N-am ştiut, frate, că tu te rogi pentru mine şi nici că alţii se roagă pentru mine.»” Beth crezuse că Dumnezeu o uitase. În ziua în care am plecat din Kenya, am primit un bileţel cu textul de astăzi şi cu următoarele cuvinte: „Voi povesti de-acum încolo despre un înger pe nume Aimee şi despre parfumul care s-a spart pentru noi amândoi.” (Felix, 14 iulie 2012).

Aimee Seheult

Citește și
Comentarii
Se încarcă...