Tu cine eşti?

    Atunci, le voi spune curat: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărfaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.” – Matei 7:23

    Cu mulţi ani în urmă, ca junioară într-un grup simfonic de acompaniament, am fost rugată să ajut la organizarea unei recepţii backstage pentru deţinătorii de abonamente la toată stagiunea. Abia dacă diferenţiam instrumentele între ele, un contrabas de un trombon sau de un fagot, dar îmi plăceau concertele şi chiar îmi făcea plăcere compania altor iubitori de muzică. Aşa că am acceptat cu plăcere această misiune, neghicind jena pe care aveam să o îndur – şi lecţia importantă pe care aveam să o învăţ.

    În timp ce mă amestecam printre invitaţi, am observat un cuplu în vârstă stând retras, evident erau doi melomani scoşi din zona lor de confort în mulţimea jovială care fremăta. Am fost atrasă de ei, impresionată de uimirea şi de ezitarea modestă care li se citeau în ochii mari. Au părut sincer recunoscători în timp ce încercam, zâmbind, să iniţiez o conversaţie cu ei, iar după o vreme s-au simţit suficient de în largul lor încât să mă surprindă cu o întrebare: „Există vreo şansă să îl întâlnim pe maestru?” Din păcate, era un aspect neabordat în scurta pregătire care mi se făcuse înainte de eveniment.

    Simţind acum greutatea încrederii lor neabătute în mine, i-am asigurat imediat că aş fi foarte bucuroasă să le intermediez întâlnirea şi am pornit prin mulţime să pun mâna pe maestru, o misiune în mod special dificilă, dat fiind faptul că nu îl cunoşteam mai bine decât ei.

    Nu sunt sigură dacă mi-au simţit disconfortul în timp ce simulam o familiaritate degajată când i-am prezentat maestrului, dar n-au avut cum să rateze cuvintele care au urmat. Ca o concluzie la cele câteva momente cordiale, sau chiar jenante, maestrul s-a întors spre mine şi, aplecându-se, m-a întrebat zâmbind: „Dar tu cine eşti?”

    După multă vreme, amărăciunea mi-a dispărut, bineînţeles, dar neaşteptata idee care a generat-o a continuat să mă lumineze puternic în anii recenţi ai slujirii mele creştine. Câte dintre noi, mă întreb, riscăm jena veşnică, în timp ce ne ţinem de biserică şi de rolurile ei minunate, fără să îl cunoaştem de fapt pe Maestrul ei, pe Isus Hristos?

    Îţi aduci aminte istoria celor zece fecioare din Evanghelia după Matei? Aceste tinere Îl căutau pe Maestru, dar când au bătut la uşă, El a trebuit să le spună: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc!” (Matei 25:12). Ce trist! Hai să îl cunoaştem ca pe un prieten şi să aducem la El toate inimile căutătoare!

    Patricia Kay

    Tu cine eşti? - 2017. Cele cinci tinere neînțelepte Îl căutau pe Maestru, dar când au bătut la uşă, El a trebuit să le spună: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc!” (Matei 25:12). Ce trist! Hai să îl cunoaştem ca pe un prieten şi să aducem la El toate inimile căutătoare!
    Ardis Carolyn
    E frumos să împărtășim cu prietenii experiențele vieții, dar și mai frumos este să alegem astăzi să înaintăm împreună cu Dumnezeu. Ardis Carolyn, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Înaintăm împreună” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Iar ei au locuit în mijlocul lor

    Mă rog ca și eu să plâng în pocăință când Dumnezeu trimite mustrarea Sa și apoi să procedez conform harului Său, ca să intru în moștenirea Canaanului ceresc. Fie ca aceasta să fie și experiența ta!

    Ca un copilaș

    Ce fericire să-i avem pe acești micuți care ne învață atât de multe despre noi înșine, despre viața însăși și despre cum să relaționam cu Tatăl nostru ceresc! Mă simt foarte binecuvântată! Ajută-mă, Doamne, să devin ca un copilaș!

    Sceptrul

    Era o piesă perfectă? Nicidecum, dar, cu siguranță, creativă și acceptabilă, poate chiar reprezentativă pentru etosul acelei provincii. Întrucât Butterworth a fost solicitat să-și folosească îndemânarea pentru această sarcină importantă, el a făcut tot ce i-a stat în putință.

    În tandem către eternitate

    Atât timp cât bărbații și femeile nu se privesc reciproc așa cum îi privește Isus, ei vor rata posibilitățile unei lucrări unite. Dar atunci când încetează să se opună și să se trateze rău unii pe alții, ei lucrează în tandem ca împreună moștenitori, mergând spre eternitate și având beneficiul ajutorării reciproce.

    Publicate astăzi

    De la monoclu la ochelari

    Într-un sens figurat, fiecare dintre noi vede lumea prin propriile lentile. Din acest motiv o vedem atât de diferit. Nu uita acest lucru azi, când vei avea impresia că ceilalți au ceva, că nu văd lucrurile corect. Te va ajuta să manifești mai multă toleranță și înțelegere.

    Iar ei au locuit în mijlocul lor

    Mă rog ca și eu să plâng în pocăință când Dumnezeu trimite mustrarea Sa și apoi să procedez conform harului Său, ca să intru în moștenirea Canaanului ceresc. Fie ca aceasta să fie și experiența ta!

    Bunicuţa

    Despre bunici se spune că nepoţii sunt ca o coroană pentru el. Despre copii, textul spune că părinţii sunt mândri de ei. Toţi suntem incluşi în acest text, chiar dacă nu toţi suntem părinţi sau bunici, toţi suntem copii şi toţi trebuie să avem un respect profund faţă de generaţiile trecute.

    Acceptă-mă așa cum sunt!

    Doamne, Te rog să mă ajuți să-mi accept copilul așa cum este și să-i pot arăta, prin vorbe și fapte, aprecierea mea! PROVOCARE: Ia-ți timp astăzi să stai de vorbă cu copilul tău, să îl asiguri de toată prețuirea pe care i-o porți și să te străduiești ca, prin purtarea ta, să simtă acest sentiment înălțător!

    A biztos prófétai szó

    „Mert e látomás bizonyos időre szól, de vége felé siet és meg nem csal; ha...