Dinozauri, gâşti şi alte ciudăţenii ale naturii

    Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc. Acum vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos, dar atunci vom vedea faţă în faţă. Acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin. – 1 Corinteni 13:11,12

    Stăteam împreună cu câteva prietene din liceu în jurul mesei mele de picnic, mâncând şi discutând. La un moment dat, Sarah s-a întors spre mine şi mi-a spus:

    – Bonita, fetei mele îi plac dinozaurii. Când a fost într-o tabără astă vară, un copil i-a spus că dinozaurii au fost creaţi de Satana. Ce zici de asta?

    După ce am discutat despre arheologie, antediluvieni şi alte lucruri, am căzut toate de acord asupra unui lucru: ideea că Satana ar fi creat dinozaurii este ridicolă. Fapt ce a generat, desigur, o discuţie despre extremele din biserică.

    Cealaltă prietenă a mea, Mary, a povestit cum a decis să nu-şi trimită copiii la şcoala de pe lângă biserica ei. Prietena ei, care şi ea are copiii la altă şcoală, a zis:

    – Ştii ceva? Biserica aceea e foarte mare şi neprietenoasă. Niciodată nu am simţit că aş face într-adevăr parte din ea.

    – Şi eu… care dintotdeauna am considerat-o pe ea „de-a casei”… Sunt de-a dreptul şocată, a fost reacţia lui Mary, uitându-se la mine.

    Sarah şi Mary făceau parte din gaşca clasei noastre. Printre adjectivele care să o descrie, s-ar putea număra: gălăgioasă, furtunoasă, intimidantă. Acest grup poreclise pe toată lumea din campus – şi nu întotdeauna în mod flatant. Chiar dacă trecuseră aproape 30 de ani, copilul din mine tot voia să ştie care era porecla mea. Aşa că am întrebat:

    – Mary, care era porecla mea? Pe mine cum mă porecleai?

    – Pe tine, în niciun fel. Probabil că pe tine te respectam prea mult, mi-a răspuns Mary după o pauză, punându-mă pe gânduri.

    – Ştii ceva, Mary? Asta mă face să mă gândesc la situaţia cu biserica, despre care tocmai vorbeam. Eu credeam că tu eşti „de-a casei”.Tu ai crezut că prietena ta este„de-a casei”. Ea a crezut că alţii sunt exclusivişti. De fapt, cu toţii doar încercam să găsim un loc în care să ne integrăm, nu-i aşa?

    Fie că vedem dinozauri, fie găşti şi alte ciudăţenii pe care nu le înţelegem sau nu le cunoaştem, noi tindem să le punem etichete: „Sunt creaţi de Satana” sau „sunt oameni gălăgioşi, care îi intimidează pe cei din jur”. Dar când lăsăm la o parte gândurile şi nesiguranţei noastre copilăreşti, ajungând la maturitate, putem încerca să îi înţelegem şi să îi cunoaştem pe alţii, aşa cum noi înşine vrem să fim înţelese. Oglinda noastră devine mai puţin înceţoşată şi începem să ne vedem mai clar propriile persoane, precum şi pe alţii şi pe Dumnezeu.

    Bonita Joyner Shields

    Ardis Carolyn
    E frumos să împărtășim cu prietenii experiențele vieții, dar și mai frumos este să alegem astăzi să înaintăm împreună cu Dumnezeu. Ardis Carolyn, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Înaintăm împreună” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Restaurare

    Slujim unui Dumnezeu puternic și minunat, care vrea să restaureze relațiile dintre cei care fac parte din poporul Lui. Cheia constă în mărturisirea personală. Dumnezeu ne-a înnoit, pe mine și pe soțul meu, și a făcut să ne putem căsători din nou.

    Mi-e frică!

    Adu-ți fricile în fața lui Dumnezeu și El îți va da instrumentele pentru a te confrunta cu fiecare în parte. El te știe dinainte să te fi născut; îți cunoaște temerile. Te poate ajuta să le înfrunți. Încrede-te numai în El!

    Îngerii le-au păzit „coșul”

    Dumnezeu Și-a trimis îngerii să vegheze asupra „coșului” mătușilor mele la fel cum au vegheat asupra lui Moise pe fluviul Nil, cu mult timp în urmă. Slujim unui Dumnezeu uimitor! Va fi minunat să auzim în ceruri povestiri despre cum ne-au salvat îngerii noștri păzitori.

    Totul strălucește

    În ziua aceea, când va veni să Își ia pietrele prețioase, ne vom putea așeza cu bucurie alături de ceilalți care au trecut prin procesul de lustruire, ca să strălucim ca stelele, pentru totdeauna.

    Publicate astăzi

    Al doisprezecelea copil al lui Iacov

    Numele nostru este săpat adânc în palmele Mântuitorului, nu este un simplu tatuaj, ci El a plătit cu viața această răscumpărare. Poartă-te în așa fel încât să fie mândru când ți se rostește numele undeva.

    Restaurare

    Slujim unui Dumnezeu puternic și minunat, care vrea să restaureze relațiile dintre cei care fac parte din poporul Lui. Cheia constă în mărturisirea personală. Dumnezeu ne-a înnoit, pe mine și pe soțul meu, și a făcut să ne putem căsători din nou.

    Experienţe pe vârful muntelui

    Trebuie să ne luăm rămas-bun de la momentele glorioase iar şi iar, pentru că trebuie să lucrăm jos, în vale. Însă acest rămas-bun nu va mai exista când Isus va reveni. El îi va primi pe răscumpăraţi în aer, tară să atingă pământul, pentru a începe gloriosul urcuş către reşedinţa cerească, unde vom locui în veşnicie cu Isus

    Mai arzi?

    Doamne, lasă-mă să ard pentru Tine! PROVOCARE: Încearcă astăzi să înveți un psalm sau măcar câteva versete!

    A szent város feletti jelenet

    „Mert nékünk mindnyájunknak meg kell jelennünk a Krisztus ítélőszéke előtt, hogy ki-ki megjutalmaztassék a szerint,...