Arată-mi, Doamne, căile Tale şi învalci-mă cărările Tale! Psalmul 25:4
Mama a fost prima care m-a învăţat din Biblie. Îmi plăcea să o ascult povestindu-mi întâmplări biblice. Apoi, când am mai crescut, la grădiniţă, mi-a fost şi instructoare la Şcoala de Sabat. În fiecare Sabat, ne încolonam în subsolul bisericii şi cântam cântece precum: „Da, Isus mă iubeşte!” sau „Domnul vrea să fiu o rază de soare”, privind prin nişte sori de carton. Apoi ne îndreptam spre lecţia curentă în jurul măsuţei cu nisip, înfigea în nisip figurine de hârtie ca să ne prezinte lecţia. Încă le mai păstrez pe unele dintre ele într-un cufăr cu amintiri.
Când am crescut şi mai mare, lecţiile au devenit mai detaliate şi nu mai era mama instructoare, totuşi studiam lecţia în fiecare seară. În aceste ocazii, mama se asigura că, prin orice experienţă am fi trecut, eram conştienţi că există cel puţin un personaj biblic care a trecut prin aceeaşi situaţie la un moment dat. Prin aceasta, noi am învăţat că ne puteam duce la Biblie şi puteam cere în rugăciune îndrumare pentru situaţia în care ne aflam. Bineînţeles, în etapele mai timpurii ale vieţii, mi-a luat ceva timp să înţeleg cu adevărat acest lucru.
Acum, fiind mai în vârstă, înţeleg ce a vrut să spună mama. Sunt foarte recunoscătoare pentru ocaziile în care stăteam de vorbă; îmi e foarte dor să o sun doar pentru câteva momente de rugăciune, ca să pot trece cu bine prin momente dificile.
Însă am găsit o dimensiune în plus la faptul de a găsi răspunsuri şi încurajare în vremuri dificile. Acum, când parcurg o anumită perioadă, aud glasul blând al mamei: „Caută în Biblie şi găseşte răspunsurile!” şi adaug de la mine: „Ai ceva de învăţat!”
Mă simt binecuvântată că am de unde învăţa lecţii, că le pot relata şi pot găsi căi de a le împărtăşi altora. Nu sunt, după unii, cea mai în măsură să relatez aceste lecţii. La mine, simţul umorului s-a dezvoltat în aşa fel încât am un mod diferit de a privi lucrurile. Dar e bine. Lecţiile vieţii nu sunt aceleaşi pentru toată lumea. Asemenea fulgilor de zăpadă sau asemenea oamenilor, nu sunt doi la fel, totuşi fiecare e preţios.
Nu uita că tot ce ţi se întâmplă are un scop special. Unele dintre experienţe nu sunt chiar plăcute, iar altele sunt cele mai fericite momente din viaţa ta. Tu doar ţine minte că există o lecţie valoroasă, ceva de învăţat, pentru tine şi doar pentru tine. Savureaz-o! Apreciaz-o! Scrie-o! E mesajul de dragoste al lui Dumnezeu pentru tine!
Mary E. Dunkin
