Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos. – Filipeni 4:19
Eu şi soţul meu, Dan, discutam un subiect îndrăgit de puţine cupluri. Era temuta discuţie despre bani. Eu lucram cu jumătate de normă ca secretara bisericii, iar soţul meu lucra cu normă întreagă ca pastor şi aveam de întreţinut doi copii la o şcoală privată a bisericii. Pur şi simplu nu aveam destui bani să ne descurcăm. Soluţia la situaţia noastră financiară era ca eu să îmi găsesc un al doilea serviciu cu jumătate de normă. Ne-am rugat şi am avut încredere că Dumnezeu ne va ajuta.
La câteva săptămâni după discuţia noastră, mă aflam intr-un magazin, la raionul de lenjerie pentru femei, cumpărând o cămaşă de noapte. Am simţit îndemnul să o întreb pe o angajată de acolo dacă nu cumva era vreun post liber în magazin. Femeia a răspuns afirmativ, ba, mai mult, era un loc liber exact în acel raion. Mi-am depus cererea şi am fost instruită imediat.
Noul meu loc de muncă a devenit câmpul meu misionar. Înainte de a pleca la serviciu obişnuiam să mă rog ca Dumnezeu să mă ajute să dau o bună mărturie pentru El. Întâlneam multe femei bolnave de cancer care aveau nevoie de lenjerie adecvată după operaţie. Le veneam în ajutor găsind ce aveau nevoie nu doar în magazin, ci şi în catalogul online. Le ascultam poveştile şi le spuneam că mă voi ruga pentru ele.
Într-o zi a venit o doamnă şi a întrebat dacă aveam maiouri roz. I-am spus că nu aveam de culoare roz, dar că la raionul de femei se găseau nişte tricouri gen maiou foarte drăguţe. Doamna a revenit la casa mea de marcat cu un tricou roz. Mi-a povestit că îl cumpăra pentru mama ei. Mai era o săptămână până la Ziua Mamei şi m-am gândit că era un cadou, aşa că i-am spus că sunt convinsă că mamei ei îi va plăcea tricoul, fiindcă era o nuanţă drăguţă de roz. Atunci doamna mi-a spus că mama ei murise şi că lua tricoul pentru a o îmbrăca pe mama ei în sicriu, pe sub sacou. Pe loc, am zis: „O, îmi pare rău! O să mă rog pentru dumneavoastră!” Ochii ei şi ai mei s-au umplut de lacrimi, iar doamna mi-a mulţumit.
Dumnezeu mi-a oferit acest loc de muncă nu doar ca să îmi ajute financiar familia, ci şi să le ofere altora încurajare prin intermediul meu. Încurajează şi tu astăzi pe cineva!
Christa White Schiffbauer
