Da, mă va ucide, n-am nimic de nădăjduit, dar îmi voi apăra purtarea în faţa Lui.- Iov 13:15
De-a lungul anilor am ţinut multe predici în faţa surorilor mele de credinţă – mesaje pe care ştiu că Dumnezeu mi le-a dat pentru ele şi pentru mine. Una dintre predicile preferate se intitulează: „Dumnezeu îmi ştie numele; eu îl ştiu pe al Lui?” În cursul prezentării arăt cum, în Psalmul 139 şi în alte pasaje din Biblie, vedem cât de îndeaproape ne cunoaşte Dumnezeu. Nu doar ca masă de oameni, ci la nivel individual. El ne ştie pe fiecare dintre noi. Dar întrebarea imperioasă este: „Cât de bine îl cunosc eu pe Dumnezeu?” Iar răspunsul este: „Nu atât de bine cât ar trebui.”
Formulez această întrebare şi în faţa ta, astăzi. Îl cunoşti pe Dumnezeu? Cât de bine eşti familiarizată cu El?
Mă întreb şi pe mine acelaşi lucru, pentru că în fiecare zi creşte cunoaşterea mea de Dumnezeu, însă doar dacă în mod intenţionat caut să aflu mai multe despre El. În Biblie sunt multe informaţii despre Dumnezeu. În Iacov 2:19 se spune: „Tu crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci, dar şi dracii cred… şi se înfioară!” Deci a şti lucruri despre Dumnezeu nu este ceva unic nouă, oamenilor. Oricine poate afla lucruri despre Dumnezeu citind Biblia. Dar pentru a-L cunoaşte cu adevărat pe Dumnezeu trebuie să avem o relaţie apropiată cu El – a-I cunoaşte inima plină de iubire, a-I cunoaşte dorinţa ca toţi să fie salvaţi (inclusiv dependentul de droguri sau condamnatul la moarte), a ştii că El ne iubeşte indiferent de prezentul sau de trecutul nostru. O asemenea cunoaştere începe în inima credinciosului. Şi provine dintr-o experienţă personală cu Dumnezeu.
Aşa trebuie să Îl cunoaştem noi pe Dumnezeu. Totuşi de foarte multe ori nu reuşim să dobândim o asemenea cunoaştere, lăsând alte preocupări proprii vieţii să ne blocheze viziunea cu privire la Dumnezeu. Un refren cunoscut, scris de Helen H. Lemmel, spune aşa: „Întoarce-ţi privirea la Isus / Priveşte din plin la minunata faţă a Sa, / Şi lucrurile pământeşti se vor pierde încet / În lumina harului şi în slava Sa.
Când ne întoarcem privirea şi ne concentrăm asupra lui Isus, ajungem să Îl cunoaştem din ce în ce mai bine. Vedem dragostea Lui, simţim îndurarea şi iertarea Lui şi acceptăm speranţa pe care El o oferă pentru viitorul nesfârşit.
Deci, astăzi, ia-ţi timp să îţi întorci privirea de la cele înconjurătoare şi uită-te la Cel care te iubeşte mai mult decât oricine trăieşte sau a trăit vreodată. La Cel care a renunţat la tot, la viaţa Sa, pentru tine şi pentru mine.
Este o cunoaştere dobândită prin experienţă, care ne face în stare să ne apropiem de Dumnezeu.
Heather-Dawn Small
