Domnul este îndelung răbdător. – Naum 1:3
Nu e corect, striga Melisa sărind şi lovind cu pumnii în aer.
– Ce nu e corect? am întrebat-o eu.
În loc de răspuns, a apucat o pernă şi a aruncat-o pe diagonala sufrageriei, ratând la milimetru un sfeşnic.
– Janice si Jason se duc la Disneyland cu bunica lor. Eu nu am bunică să mă ducă şi pe mine. Nu e drept! zise ea agitându-se şi mai mult şi boxând în aer.
– Ai grijă ce vorbeşti! i-am spus eu calm. Răzbunarea este a Domnului. Aici nu e vorba atât de mult de nedreptatea vieţii, cât de fiecare creier de pe această planetă să înţeleagă că e diferit şi că ajunge să facă alte lucruri decât alţii. În plus, nu îţi stă în fire să urli şi să arunci cu lucruri atunci când eşti dezamăgită, am continuat eu sub privirile nedumerite ale Melissei. De obicei discutăm atunci când eşti dezamăgită de ceva.
La acestea, Melissa s-a trântit pe jos – postura dezamăgirii supreme.
– În situaţii de genul ăsta, ai întotdeauna variante, nu m-am lăsat eu. Poţi alege să te enervezi şi să îţi iroseşti multă energie şi timp manifestându-te sau te poţi bucura pentru Janice şi Jason. La urma urmei, nici ei nu au fost anul trecut la Marele Canion, când ai fost tu.
Mellissa a luat perna de pe jos şi s-a întors pe canapea.
– Ce bine că nu ţintesc prea bine! Ţi-aş fi făcut praf sfeşnicul ăla preferat şi aş fi fost şi pedepsită, zise Melissa.
– Îţi dai seama că da, am confirmat eu. Aruncatul pernei la nervi sau supărare nu s-ar fi pus ca accident.
Ştiam că Melissa are nevoie să îşi descarce energia acumulată în accesul de furie.
– Hai, pune-ţi geaca şi să mergem la pescărie, am sugerat eu. Avem timp să discutăm câteva situaţii din Biblie să vezi ce se întâmplă când oamenii îşi manifestă inadecvat furia.
– De exemplu când Balaam şi-a bătut măgăriţa (Numeri 22:28) sau când Cain l-a omorât pe Abel (Geneza 4:8), sau când Izabela s-a enervat pe Ilie (1 împăraţi 19:2)?
Am aprobat-o din cap. În drum spre cuier, ca să-şi ia geaca, am auzit-o spunând: „Nu îmi stă în fire să urlu şi să arunc cu lucruri. Eu vorbesc despre dezamăgirile mele – şi orice creier de pe Pământ are parte de dezamăgiri.” Am zâmbit în sinea mea. Ar fi minunat dacă şi adulţii ar reacţiona aşa.
Arlene R. Taylor
