El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr. – Iov 5:9
Eu si soţul meu am fost atât de încântaţi când ne-am căsătorit, încât nu am observat că numele mamei mele a fost scris greşit pe certificatul de căsătorie şi era parţial şters de pe certificatul meu de naştere. Am descoperit mai târziu, când, din cauza acestui detaliu, nu am putut obţine cartea de identitate după căsătorie. De la biroul de stare civilă (unde ne-am căsătorit) mi s-a spus că numele putea fi corectat doar cu o dovadă mai lizibilă de pe certificatul de naştere. Problema era că biroul unde fusesem înregistrată la naştere se afla la peste trei mii de kilometri depărtare. Nu aveam resurse financiare la acea vreme să cer un duplicat al certificatului de naştere, aşa că am lăsat lucrurile cum erau.
S-au scurs 15 ani. Într-o zi a trebuit să îmi depun dosarul pentru prelungirea contractului la locul de muncă. A trebuit să prezint certificatul de căsătorie. În caz contrar, salariul mi se suspenda în şase zile. Aşa că am depus cererea pentru eliberarea unui duplicat al certificatului de naştere şi l-am primit cam după 15 zile. M-am dus la biroul de stare civilă unde ne-am căsătorit, doar pentru a mi se spune că, din cauză că trecuseră atâţia ani, numele putea fi corectat doar prin hotărâre judecătorească.
Am plecat dărâmată.
Ştiam că perioada standard de preschimbare a cărţii de identitate este de 45 de zile. Nu mai aveam răgazul necesar să obţin o hotărâre judecătorească şi apoi o nouă carte. Soţul m-a încurajat să merg la poliţie, acolo unde se emit toate cărţile de identitate, şi să vorbesc cu persoana care autoriza emiterea lor. Când am ajuns, am oprit sub un arbore mare şi ne-am rugat ca Dumnezeu să facă o minune.
„Aveţi nevoie de hotărâre judecătorească”, a spus funcţionarul lipsit de politeţe. „Să nu mai spun şi că nu trebuia să aşteptaţi atât de mult.” Am început să plâng. Intrând în secţia de poliţie, o angajată m-a observat şi m-a întrebat de ce plâng. I-am spus toată povestea. Cu multă amabilitate, mi-a spus să nu îmi fac griji, că eroarea se putea corecta şi că o să aranjeze ea totul. După două ore, ieşeam din secţia de poliţie cu noua mea carte de identitate, care arăta că sunt o femeie căsătorită şi avea înscris corect numele mamei mele.
Ceea ce de obicei durează 45 de zile, Dumnezeu a rezolvat în două ore.
Când totul pare lipsit de speranţă, cere-I lui Dumnezeu o minune. El poate rezolva lucrurile. Doar ai încredere în El!
Nilva de F. Olivera da Boa Morte
