Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba. – Psalmii 45:1
Ne place să primim cadouri. Uneori conţin ceea ce ne dorim, alteori nu. În calitate de copii ai lui Dumnezeu, încercăm să apreciem intenţia, nu cadoul in sine. Biblia afirmă că „orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus” (Iacov 1:17).
Când eram elevă, limba engleză nu era punctul meu forte. Chiar şi în colegiu, uram orele de engleză. De fapt, am ales să merg la profilul contabilitate pentru că exprimarea şi construcţia frazelor nu aveau să joace un rol prea important într-o profesie unde nu trebuia să scriu foarte mult.
După ce am terminat colegiul, m-am angajat contabilă la o instituţie de stat, având ca responsabilitate salariile. După câteva luni am fost mutată pe un post unde făceam reconcilieri bancare. La scurt timp după aceea am văzut un anunţ în care instituţia mea scotea la concurs posturi de auditori. Pachetul salarial arăta nemaipomenit. Cum să rezist ofertei? Mi-am depus dosarul şi am primit postul. Şi aşa a început lungul şi anevoiosul drum în ceea ce eu numesc „Tărâmul lui Dacă-aş-fi-ştiut”.
Postul, aşa cum e uşor de ghicit, cerea mult scris. Trebuia să ştiu ce să scriu şi cum să îmi exprim opiniile. Trebuia să acord atenţie sporită detaliilor şi competenţelor tehnice. Toate acestea sunt aptitudini pe care nu le posed în mod natural. Aşa că îţi poţi imagina ce experienţă cumplită a fost atunci când am început. Şi superiorii mei nu îmi făceau viaţa deloc mai uşoară. Mi s-a spus că îmi lipseşte capacitatea de a audita. Dar, prin perseverenţă, multă smerenie şi prin îndrumarea Duhului Sfânt, am început să fac progrese. După câţiva ani am început să excelez. Totuşi încă am teamă (şi respect) faţă de limba engleză. Prin urmare, de fiecare dată când încep să scriu, fie la serviciu, fie la biserică, mă rog fierbinte pentru îndrumare divină în legătură cu ceea ce scriu sau cum să scriu.
Am ajuns să confirm că scrisul este un dar de la Dumnezeu. Darul meu neaşteptat. Un dar pe care am ajuns să îl preţuiesc. Întotdeauna conştientă de faptul că, fără Hristos, sunt nimic şi nu pot face nimic, îi mulţumesc pentru abilitatea prezentă de a scrie – precum se vede în acest devoţional. Îi mulţumesc pentru ocazia de a le spune altora despre bunătatea Sa în această manieră. Sunt conştientă că darurile pe care ni le dă Dumnezeu – chiar şi cele neaşteptate – pot deveni surse de speranţă şi încurajare pentru alţii.
Doamne, Îţi mulţumesc pentru darul meu neaşteptatl Îţi mulţumesc pentru toate darurile deosebite pe care Tu ni le-ai dat fiecăreia dintre noi. Ajută-ne să le folosim astăzi pentru Tine!
Thamer Cassandra Smikle
