Articolul precedentUmilința
    Articolul următorSmerenia

    Îmbarcarea, Te rog, Doamne Isuse!

    V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri, dar, îndrăzniţi, Eu am biruit lumea. – loan 16:33

    Scriu acest material devotional în ultima noastră zi din luna de miere. Sunt într-o bibliotecă, savurând liniştea unei croaziere de şapte zile pe un vas de lux colosal, care ne-a purtat în Malaga, Roma, Corsica, Florenţa, Pisa şi Valencia. E greu de crezut că deja a trecut o săptămână de când am auzit formula: „Vă rugăm, îmbarcarea!” Vasul a fost ocupat la maximum, aşa că personalul este epuizat. Noi, rasagerii, ne-am simţit ca în Manhattan. În cursul săptămânii, aglomeraţia a făcut dificilă servirea mesei. Aşa că acum mă bucur de linişte. Am ales să părăsim vaporul in programul de după-amiază, ceea ce ne permite şederea până la ora 15. Zborul nostru spre casă e programat abia la ora 21:30, ceea ce ne îngăduie timp suficient rentru relaxare şi chiar cina înainte de a ne îndrepta spre aeroport.

    În jurul meu, totul începe să capete o nouă faţă. Menajerele dezbracă paturi, fac curat în cabine, golesc coşurile de gunoi şi pun bilete de bun venit în fiecare cabină. Echipa de la bucătărie lucrează febril la pregătirea unui bufet fabulos, cu care să le facă o primă impresie bună pasagerilor ce vor veni. Echipa de la curăţenie dă cu aspiratorul şi spală fiecare suprafaţă existentă, mai ales lifturile de sticlă. Trupa de divertisment repetă de zor. Directorul de croazieră face planuri pentru a le fi pe plac celor aproape 3.000 de femei, bărbaţi şi copii. Echipajul şi personalul auxiliar au trei ore la dispoziţie să întoarcă vasul pe dos, trei ore să facă vaporul să pară ca şi când se fac pregătiri de săptămâni întregi pentru musafiri. Dincolo de această bibliotecă liniştită, angajaţii intraţi în priză iau totul la mână.

    Gândul mi se duce la Marta şi la modul în care viaţa mea (şi cea a angajaţilor de pe vas în aceste momente) este deseori o viaţă parcă băgată în priză: serviciu, menaj ccasă, făcut mâncare. Momentele de linişte sunt puţine şi rare. Trebuie să învăţ că nu acest lucru vrea Isus pentru mine. De prea multe ori, Marta – şi eu – nu L-a rugat pe Isus să ia parte la ceea ce face. Apoi mă mai gândesc la felul în care Maria, ora Martei, a găsit linişte la picioarele lui Isus. Şi eu am nevoie să mă îndrept spre El pentru a avea parte de acea dulce şi promisă pace. Şi de bucurie în necazuri, şi de nberare de griji, şi de speranţă pentru viitor.

    După cum a aflat preaocupata Martă, lucrurile cele mai importante – cum ar fi să stai la picioarele lui Isus – trebuie să fie prioritare. Hai să o lăsăm mai încet cu toate, să privim la El şi apoi să lansăm o invitaţie din tot sufletul: „Îmbarcarea, Te rog, Doamne Isuse!”

    Sharon Michael Palmer

    Îmbarcarea, Te rog, Doamne Isuse! - 2018. După cum a aflat preaocupata Martă, lucrurile cele mai importante - cum ar fi să stai la picioarele lui Isus - trebuie să fie prioritare. Hai să o lăsăm mai încet cu toate, să privim la El şi apoi să lansăm o invitaţie din tot sufletul: „Îmbarcarea, Te rog, Doamne Isuse!”
    Carolyn Sutton
    O, dacă am înţelege pe deplin măsura dragostei Sale pentru noi! Imediat ce vom încerca să o descoperim, o vom vedea peste tot. Carolyn Rathbun Sutton, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Eu te iubesc și mai mult” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Atunci când dezastrul lovește

    Este remarcabil și faptul că nu am auzit niciodată atâtea persoane care să recunoască public bunătatea lui Dumnezeu, în ciuda situației lor teribile; sunt sigură că El a fost plăcut impresionat de aceasta!

    Dumnezeu încă răspunde rugăciunilor unei mame

    Dumnezeu este mereu la cârmă. El ne răspunde la rugăciuni, urmărindu-i cu privirea pe copiii Lui, binecuvântând chiar și o mamă singură căreia i-a fost încredințată o mare răspundere, care poate fi împlinită doar cu Domnul alături.

    Călăuzirea lui Dumnezeu

    El ne vede și ne aude. Atunci când suntem pierduți, fie în mod fizic, fie spiritual, tot ceea ce trebuie să facem este să cerem călăuzire. El este ajutorul, Protectorul și Refugiul nostru. Dumnezeu este atât de bun!

    Voi cinsti pe cine Mă cinstește

    Îi mulțumesc Tatălui ceresc pentru răspunsul Lui rapid. Adesea, când plănuiesc programa pentru studenții mei, cer călăuzire de sus, iar El îmi răspunde prin idei excelente, care nu numai că îmbogățesc cunoștințele studenților, dar îmi și furnizează ocazii pentru a împărtăși bunătatea Sa.

    Publicate astăzi

    Patru stele ale generalului

    Erau câteva lucruri pe care ucenicii le-au pierdut din vedere. Din moment ce El, Învățătorul, Își punea viața în mâinile Tatălui ceresc dimineața când Se ruga, încă înaintea apariției zorilor, avea totală încredere în ocrotirea divină. Iar al doilea lucru era acela că, dacă ajungea într-o situație complicată, El știa că poate să ceară ajutor chiar și împotriva furiei naturii. Când te încredințezi lui Dumnezeu, El poate să te scape.

    Atunci când dezastrul lovește

    Este remarcabil și faptul că nu am auzit niciodată atâtea persoane care să recunoască public bunătatea lui Dumnezeu, în ciuda situației lor teribile; sunt sigură că El a fost plăcut impresionat de aceasta!

    Răbdarea şi perseverenţa

    Câteodată, când lucrurile merg prost, simţăminte de descurajare ne vin în minte şi ne fac să credem că nu merită să mai luptăm pentru nimic. Dar, uneori, momentele ca acestea sunt cele care ne dau ocazia să facem din viaţa noastră o sursă de inspiraţie pentru alţii.

    Aşa am văzut la tata!

    Este timpul să ne rugăm cu mult interes ca Dumnezeu să ne deschidă ochii pentru a putea croi cu picioarele noastre cele mai drepte cărări. PROVOCARE: Fii foarte atent la ce faci, ca să nu te simți vreodată cu musca pe căciulă tocmai atunci când ar trebui să-i avertizezi sau să-i mustri pe cei care vin pe urmele tale!

    Őrizzük meg az isteni világosságot!

    „Kérlek azért titeket, atyámfiai, az Istennek irgalmasságára, hogy szánjátok oda a ti testeiteket élő, szent...