Voi cânta Domnului cât voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi. – Psalmii 104:33
Tatăl meu, regretatul Wayne Hooper, s-a născut pentru muzică. A crescut într-o familie de muzicieni şi a fost înzestrat de Dumnezeu de mic cu darul de a interpreta vocal imnuri cu măiestrie şi talent. L-a iubit pe Domnul şi ulterior s-a dedicat compoziţiei şi aranjamentului muzicii sacre, spre slava lui Dumnezeu, deşi, cu talentul lui, putea fi tentat să se dedice muzicii nereligioase, mai ales în perioada delicată a tinereţii. Tata este cunoscut probabil cel mai bine ca membru al cvartetului King’s Heralds, care lucra pentru postul de radio Voice of Hope. Petrecea mult timp la pian pentru a transforma o melodie originală într-un imn nou sau pentru a se ocupa de aranjament.
În perioada pensionării, a alcătuit o bază de date cu toate compoziţiile şi aranjamentele muzicale proprii şi a fost surprins să constate că numărul lor se ridica la 150 de imnuri, printre care şi „We Have This Hope” (în limba română, imnul „Sfânta peranţă”), pe care l-a compus în ultimul său an de liceu.
Îmi aduc aminte ce frumos răsuna în casă imnul acesta când îl cântam cu vocea și la instrument. Corul familiei noastre era format din tata, la bariton (deşi putea interpreta şi la tenor sau la bas), mama, la sopran, eu, la alto, iar cei trei fraţi ai mei, la tenor, bariton ori bas, trecând de la o voce la alta pe măsură ce creşteau şi li se îngroşa vocea. Aşteptam cu drag închinarea de seară din familie, întrucât cântam împreună şi ne dezvoltam cunoştinţele muzicale, abilitatea de a citi partiturile şi tehnicile vocale – mereu sub îndrumarea tatălui meu.
Din aceste motive, cântatul în grupuri mici şi în coruri a fost dintotdeauna o bucurie pentru mine şi un aspect important al experienţei mele de închinare.
Da, tatăl meu s-a născut pentru muzică! Pentru muzica sacră. Acest lucru i-a fost tot timpul foarte clar. Îmi amintesc că cita des Psalmul 98:1: „Cântaţi Domnului o cântare nouă, căci El a făcut minuni.” Mie mi-a devenit drag Psalmul 104:33: „Voi cânta Domnului cât voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi.” Tata mi-a lăsat – la fel ca mulţi alţii – o moştenire muzicală. Moştenirea aceasta este de fapt un dar pe care I-l putem oferi înapoi lui Dumnezeu.
Tu ce moştenire le vei lăsa descendenţilor tăi? Pentru ce te-ai născut? Ce dar trebuie să recunoşti că ai primit de la Dumnezeu şi să-L inviţi pe El să-ţi dea gândurile, puterea, încrederea şi călăuzirea potrivite? El va împleti cuvintele Sale, sunetele şi planurile Sale în cântecul tău pentru a te face o binecuvântare pentru alţii.
Jan Hooper Lind
