Ascultă strigătele mele!

    Ascultă, Dumnezeule, strigătele mele…! De la capătul pământului strig către Tine cu inima mâhnită… Aş vrea… să alerg la adăpostul aripilor Tale. – Psalmii 61:1-4

    Eram în autocar şi priveam în tăcere peisajul italian. Deodată, Geoff, soţul meu, s-a aplecat în faţă, şi-a dus palma la frunte şi a strigat:

    – Am o arsură puternică în piept!

    L-am întrebat alarmată dacă era bine. Nu mi-a răspuns. Încovoiat de durere, a băut nişte apă şi a luat nişte pastile de cărbune. După câteva minute, durerea a cedat. S-a îndreptat în scaun şi mi-a spus că ar vrea să continue jocul de cărţi. Observându-i însă paloarea feţei şi cămaşa udă de transpiraţie, l-am întrebat îngrijorată:

    – Sigur eşti bine?

    – Da, sunt bine, mi-a răspuns el, încercând să mă liniştească.

    M-am aşezat înapoi în scaun şi am încercat să mă calmez. După cinci minute, soţul meu s-a agăţat de spătarul scaunului din faţă şi a strigat că arsura din piept se întorsese. Un prieten l-a sfătuit să meargă de urgenţă la spital. Soţul meu, medic de profesie, a acceptat şi mi-am dat seama că era ceva grav. Paralizată de frică, n-am putut să spun decât: „Ajută-ne, Doamne!” O asistentă de pe scaunul din spate şi-a pus mâna pe umărul meu şi mi-a spus:

    – Margie, hai să ne rugăm!

    M-am prins de mâna ei ca de un colac de salvare. Am simţit că Dumnezeu mă cuprinde cu dragoste în braţele Sale, în timp ce o ascultam cerându-I cu calm călăuzire şi protecţie.

    În timp ce şoferul încerca să găsească drumul până la cel mai apropiat spital, pastorul Quiroz a venit la noi, l-a îmbrăţişat pe Geoff şi a început să se roage fierbinte. În zece minute, am ajuns la spital. Medicii l-au examinat şi au stabilit că urma să sufere un atac de cord. M-am rugat iar: „Ajută-ne, Doamne!” în următoarele şase ore tulburi, i s-a făcut angiografia necesară şi i-au fost montate două stenturi care să deschidă artera descendentă anterioară stângă. După nouă zile, ne-am întors acasă. Cât de recunoscătoare am fost că soţul meu era în viaţă!

    Când mă gândesc la ziua aceea, îmi este tot mai clar că Dumnezeu Se îngrijeşte de noi personal. Experienţa acesta ne-a ajutat să creştem în credinţă şi să alergăm la adăpostul aripilor Sale.

    Doamne, ascultă-mi strigătele! Ajută-mă să mă adăpostesc sub aripile Tale!

    Margie Salcedo Rice

    Ascultă strigătele mele! - 2018. Când mă gândesc la ziua aceea, îmi este tot mai clar că Dumnezeu Se îngrijeşte de noi personal. Experienţa acesta ne-a ajutat să creştem în credinţă şi să alergăm la adăpostul aripilor Sale. Doamne, ascultă-mi strigătele! Ajută-mă să mă adăpostesc sub aripile Tale!
    Carolyn Sutton
    O, dacă am înţelege pe deplin măsura dragostei Sale pentru noi! Imediat ce vom încerca să o descoperim, o vom vedea peste tot. Carolyn Rathbun Sutton, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Eu te iubesc și mai mult” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Atunci când dezastrul lovește

    Este remarcabil și faptul că nu am auzit niciodată atâtea persoane care să recunoască public bunătatea lui Dumnezeu, în ciuda situației lor teribile; sunt sigură că El a fost plăcut impresionat de aceasta!

    Dumnezeu încă răspunde rugăciunilor unei mame

    Dumnezeu este mereu la cârmă. El ne răspunde la rugăciuni, urmărindu-i cu privirea pe copiii Lui, binecuvântând chiar și o mamă singură căreia i-a fost încredințată o mare răspundere, care poate fi împlinită doar cu Domnul alături.

    Călăuzirea lui Dumnezeu

    El ne vede și ne aude. Atunci când suntem pierduți, fie în mod fizic, fie spiritual, tot ceea ce trebuie să facem este să cerem călăuzire. El este ajutorul, Protectorul și Refugiul nostru. Dumnezeu este atât de bun!

    Voi cinsti pe cine Mă cinstește

    Îi mulțumesc Tatălui ceresc pentru răspunsul Lui rapid. Adesea, când plănuiesc programa pentru studenții mei, cer călăuzire de sus, iar El îmi răspunde prin idei excelente, care nu numai că îmbogățesc cunoștințele studenților, dar îmi și furnizează ocazii pentru a împărtăși bunătatea Sa.

    Publicate astăzi

    Patru stele ale generalului

    Erau câteva lucruri pe care ucenicii le-au pierdut din vedere. Din moment ce El, Învățătorul, Își punea viața în mâinile Tatălui ceresc dimineața când Se ruga, încă înaintea apariției zorilor, avea totală încredere în ocrotirea divină. Iar al doilea lucru era acela că, dacă ajungea într-o situație complicată, El știa că poate să ceară ajutor chiar și împotriva furiei naturii. Când te încredințezi lui Dumnezeu, El poate să te scape.

    Atunci când dezastrul lovește

    Este remarcabil și faptul că nu am auzit niciodată atâtea persoane care să recunoască public bunătatea lui Dumnezeu, în ciuda situației lor teribile; sunt sigură că El a fost plăcut impresionat de aceasta!

    Răbdarea şi perseverenţa

    Câteodată, când lucrurile merg prost, simţăminte de descurajare ne vin în minte şi ne fac să credem că nu merită să mai luptăm pentru nimic. Dar, uneori, momentele ca acestea sunt cele care ne dau ocazia să facem din viaţa noastră o sursă de inspiraţie pentru alţii.

    Aşa am văzut la tata!

    Este timpul să ne rugăm cu mult interes ca Dumnezeu să ne deschidă ochii pentru a putea croi cu picioarele noastre cele mai drepte cărări. PROVOCARE: Fii foarte atent la ce faci, ca să nu te simți vreodată cu musca pe căciulă tocmai atunci când ar trebui să-i avertizezi sau să-i mustri pe cei care vin pe urmele tale!

    Őrizzük meg az isteni világosságot!

    „Kérlek azért titeket, atyámfiai, az Istennek irgalmasságára, hogy szánjátok oda a ti testeiteket élő, szent...