Curăţeşte-mă cu isop şi voi fi curat; spală-mă şi voi fi mai alb decât zăpada! – Psalmii 51:7
Textul acesta a căpătat sens pentru mine abia în cei doi ani cât am locuit în Coventry, Anglia. Soţul meu studia pentru diploma de master, iar eu stăteam acasă cu fiica noastră în vârstă de trei luni. Era pentru prima oară când foloseam o maşină de spălat. Acasă, în ţara mea, spălam toate rufele la mână.
Ca să nu stric nici maşina şi nici hainele, triam hainele cu mare atenţie, potrivit instrucţiunilor de spălare. Haine delicate. Haine albe. Haine colorate. Haine din lână. Respectam cu stricteţe şi temperaturile recomandate. Uneori puneam hainele fetiţei mai întâi la înmuiat şi abia apoi le spălam la maşină.
Într-o zi, în timp ce sortam rufele, m-am gândit că şi Dumnezeu procedează cu mine la fel cum procedam eu cu hainele! Uneori, când sunt într-o stare delicată, El ştie că am nevoie de o spălare blândă. Alteori, când cad adânc în păcat, am nevoie de o spălare la temperatura cea mai ridicată. Dar, după fiecare spălare, Se aşteaptă să fiu curată. După ce mă spală, mă atârnă la uscat la umbră, nu în bătaia soarelui, ca să nu-mi pierd culoarea. Alteori, mă pune la uscat pe o suprafaţă plană, cum procedez eu cu hainele din lână.
După aceea, îndreaptă cutele cum le îndrept eu cu fierul de călcat, la o temperatură mai scăzută sau mai ridicată, în funcţie de tipul de material. Intenţia Sa dintotdeauna este să devin tot ce pot mai bine. Şi mă tratează mereu cu mare blândeţe şi atenţie. Ce trebuie să fac eu este să am răbdare şi să-I permit să mă facă mai bună, în loc să mă plâng şi să murmur. Modul în care mă curăţeşte El este plin de semnificaţii!
Îţi mulţumesc. Doamne, pentru isopul Tău. Îţi mulţumesc pentru maşina de spălat. Spală-mă cu isop şi voi fi curată!
Mukatimui Kalima-Munalula
