Dumnezeu ne aude

    El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut. – Apocalipsa 21:4

    În copilărie, am fost foarte ataşată de tatăl meu, care era pastor şi evanghelist. Dată fiind slujba sa, era plecat mult timp de acasa, dar de fiecare dată când se întorcea, adică o dată la cincisprezece zile, ne aducea cate ceva bun. Eu si fraţii mei îl aşteptam cu multă nerăbdare.

    În 2002, am plecat la colegiu. A fost un an bun pentru mine, cu multe binecuvântări. Dar anul 2003 îmi rezerva o mare surpriză.

    În prima jumătate a anului, totul a decurs bine. În iulie, am mers acasă, am petrecut câteva zile frumoase cu ai mei, dar timpul a trecut repede şi a trebuit să mă întorc la şcoală. La plecare, tata mi-a făcut o propunere: să mă rog şi să citesc dintr-o carte inspiratoare de Ellen G. White în fiecare dimineaţă, la aceeaşi oră la care se ruga şi citea el. Am acceptat ideea şi am început să o pun în aplicare.

    Însă planul nu a durat mult. În septembrie, am primit o veste pe care n-aş fi vrut să o primesc niciodată: tatăl meu decedase în urma unui atac de cord masiv.

    Acela a fost momentul în care povestea mea cu Dumnezeu a devenit extraordinar de frumoasă. Tata îmi spunea des: „Eu nu pot fi tot timpul cu tine, dar Tatăl din cer poate!”

    Şi aşa a şi fost.

    Când am primit vestea morţii tatălui meu, am simţit efectiv că Dumnezeu mă ia in braţe şi îmi şopteşte la ureche: „Eu sunt cu tine.” Am păstrat promisiunea aceasta în suflet mereu.

    Şi minunile Lui nu s-au oprit acolo: El mi-a dat putere să o încurajez şi pe mama. Sunt recunoscătoare pentru faptul că Dumnezeu şi tatăl meu au fost prieteni atât de apropiaţi. Dumnezeu ştia cât de mult avea să mă doară pierderea tatălui meu şi m-a pregătit din timp – prin chiar cuvintele lui. Acum aştept marea zi când îl voi revedea şi când nu ne vom mai despărţi niciodată!

    Aceasta este speranţa tuturor celor care Îl cunosc pe Dumnezeu!

    Rosângela Carniato Camargo de Oliviera

    Dumnezeu ne aude - 2018. Sunt recunoscătoare pentru faptul că Dumnezeu şi tatăl meu au fost prieteni atât de apropiaţi. Dumnezeu ştia cât de mult avea să mă doară pierderea tatălui meu şi m-a pregătit din timp - prin chiar cuvintele lui. Acum aştept marea zi când îl voi revedea şi când nu ne vom mai despărţi niciodată!
    Carolyn Sutton
    O, dacă am înţelege pe deplin măsura dragostei Sale pentru noi! Imediat ce vom încerca să o descoperim, o vom vedea peste tot. Carolyn Rathbun Sutton, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Eu te iubesc și mai mult” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Atunci când dezastrul lovește

    Este remarcabil și faptul că nu am auzit niciodată atâtea persoane care să recunoască public bunătatea lui Dumnezeu, în ciuda situației lor teribile; sunt sigură că El a fost plăcut impresionat de aceasta!

    Dumnezeu încă răspunde rugăciunilor unei mame

    Dumnezeu este mereu la cârmă. El ne răspunde la rugăciuni, urmărindu-i cu privirea pe copiii Lui, binecuvântând chiar și o mamă singură căreia i-a fost încredințată o mare răspundere, care poate fi împlinită doar cu Domnul alături.

    Călăuzirea lui Dumnezeu

    El ne vede și ne aude. Atunci când suntem pierduți, fie în mod fizic, fie spiritual, tot ceea ce trebuie să facem este să cerem călăuzire. El este ajutorul, Protectorul și Refugiul nostru. Dumnezeu este atât de bun!

    Voi cinsti pe cine Mă cinstește

    Îi mulțumesc Tatălui ceresc pentru răspunsul Lui rapid. Adesea, când plănuiesc programa pentru studenții mei, cer călăuzire de sus, iar El îmi răspunde prin idei excelente, care nu numai că îmbogățesc cunoștințele studenților, dar îmi și furnizează ocazii pentru a împărtăși bunătatea Sa.

    Publicate astăzi

    Patru stele ale generalului

    Erau câteva lucruri pe care ucenicii le-au pierdut din vedere. Din moment ce El, Învățătorul, Își punea viața în mâinile Tatălui ceresc dimineața când Se ruga, încă înaintea apariției zorilor, avea totală încredere în ocrotirea divină. Iar al doilea lucru era acela că, dacă ajungea într-o situație complicată, El știa că poate să ceară ajutor chiar și împotriva furiei naturii. Când te încredințezi lui Dumnezeu, El poate să te scape.

    Atunci când dezastrul lovește

    Este remarcabil și faptul că nu am auzit niciodată atâtea persoane care să recunoască public bunătatea lui Dumnezeu, în ciuda situației lor teribile; sunt sigură că El a fost plăcut impresionat de aceasta!

    Răbdarea şi perseverenţa

    Câteodată, când lucrurile merg prost, simţăminte de descurajare ne vin în minte şi ne fac să credem că nu merită să mai luptăm pentru nimic. Dar, uneori, momentele ca acestea sunt cele care ne dau ocazia să facem din viaţa noastră o sursă de inspiraţie pentru alţii.

    Aşa am văzut la tata!

    Este timpul să ne rugăm cu mult interes ca Dumnezeu să ne deschidă ochii pentru a putea croi cu picioarele noastre cele mai drepte cărări. PROVOCARE: Fii foarte atent la ce faci, ca să nu te simți vreodată cu musca pe căciulă tocmai atunci când ar trebui să-i avertizezi sau să-i mustri pe cei care vin pe urmele tale!

    Őrizzük meg az isteni világosságot!

    „Kérlek azért titeket, atyámfiai, az Istennek irgalmasságára, hogy szánjátok oda a ti testeiteket élő, szent...