Vă voi răsplăti astfel anii pe care i-au mâncat lăcustele. – loel 2:25
Acum Michael poate fi găsit acasă la bunica lui. O ajută bucuros la orice treabă în gospodărie. Îi face cumpărăturile, duce gunoiul. Îi repară diverse lucruri. Uneori mă simt puţin geloasă. Michael îşi petrece cea mai mare parte a vacanţei la bunica!
Altădată, Michael nu se gândea decât la el. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii, de la 18 la 28 de ani, la şcoala de corecţie şi la închisoare. În fiecare an avea probleme cu poliţia.
Bunica nu l-a putut vedea mai mulţi ani la rând. Lucrul acesta o afecta mult. Îşi iubea nepotul foarte mult şi se bucura când el şi fratele lui mai mic petreceau vacanţa de vară şi sărbătorile la ea.
Ne-am rugat pentru el în familie, cu încrederea că, la eliberarea din închisoare, avea să se schimbe şi să-L accepte pe Dumnezeu ca Mântuitor personal.
După mai mulţi ani, Michael a ieşit din închisoare. Era deja adult. Fratele lui se făcuse mare. Surorile lui mai mici erau adolescente, iar bunica avea optzeci şi cinci de ani şi suferea de Parkinson. Trăise atâţia ani departe de familie, dar Dumnezeu avea să răscumpere timpul pierdut, avea să-i redea anii în care nu stătuse aproape de noi. Relaţia dintre el şi bunica este mai bună ca niciodată!
Biblia ne spune că Dumnezeu ne va returna ceea ce Diavolul ne-a luat (loel 2:25). La fel ca în vechime, El a ascultat rugăciunile zilnice ale bunicii lui Michael şi ale familiei lui. A văzut lacrimile pe care le-a vărsat mama lui. A înţeles prin ce suferinţă trecea familia lui. Şi a spus: „Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi… gânduri de pace şi nu de nenorocire (Ieremia 29:11).
Să-I mulţumim lui Dumnezeu că le dă înapoi anii pierduţi celor care cheamă Numele Său!
Avis Floyd Jackson
