Voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii. Matei 10:31
S-a întâmplat într-o zi de vineri foarte aglomerată, în care trebuia să ajung în trei locuri diferite în timp foarte scurt. Mintea mea era preocupată cu alte lucruri, dar consideram că eram o persoană organizată şi că aveam să reuşesc să duc la capăt toate „misiunile”.
Am ieşit pe uşă cu doi saci mari de gunoi ca să-i arunc la gheenă şi am schimbat două vorbe pe casa scării cu o doamnă pe care nu o mai văzusem în bloc. Am încuiat uşa şi am băgat cheile în buzunar. Când am ajuns la maşină, mi-am pus geanta pe portbagaj, felicitându-mă că „mi-am folosit capul” şi că n-am scăpat-o din greşeală în gheenă când am aruncat sacii de gunoi. Nu aveam timp să mă duc s-o recuperez din pubelă.
Am găsit un loc de parcare aproape de cabinetul medicului. Am întins braţul spre scaunul din dreapta ca să-mi iau geanta, dar nu era acolo! Atunci mi-am dat seama: nu o luasem de pe portbagaj! Ce să fac? Nu aveam timp să mă întorc acasă şi s-o caut, fiindcă trebuia să intru la medic în trei minute. Am sunat-o pe sora mea, care locuieşte în acelaşi bloc cu mine, dar nu mi-a răspuns.
În această agonie, am înălţat o rugăciune pentru un miracol. La scurt timp după aceea, a intrat în cabinet sora mea cu geanta! Nu-mi venea să cred! Nu avea timp să-mi explice chiar atunci ce se întâmplase, aşa că trebuia să aştept. I-am dat slavă Domnului pentru bunătatea Sa.
Următoarea mea oprire a fost la poştă şi ghiceşte cu cine m-am întâlnit acolo: cu doamna necunoscută din bloc!
Ea mi-a povestit ce s-a întâmplat. A văzut că am plecat cu geanta pe portbagaj. A încercat să-mi atragă atenţia, dar eram concentrată la drum, pentru că ieşeam din parcare şi intram pe o stradă aglomerată. Mi-a luat geanta căzută în mijlocul străzii, dar nu ştia cum să mi-o dea. În timp ce stătea nedumerită în faţa blocului, a coborât sora mea şi problema s-a rezolvat. Am îmbrăţişat-o şi i-am mulţumit pentru că a ajutat la realizarea unei minuni pentru mine în acea zi.
Dumnezeul meu, care vede fiecare vrabie ce cade pe pământ, intervine şi atunci când eu fac lucruri stupide. N-am cuvinte să-I mulţumesc îndeajuns pentru valoarea pe care mi-o acordă.
Edith Fitch