De la întâlnirile de tabără, până la sărbătorile de iarnă și mai departe

    Cel ce adevereşte aceste lucruri zice: „Da, Eu vin curând.” Amin! Vino, Doamne Isuse! – Apocalipsa 22:20

    Mami, cât mai este până la întâlnirea de tabără?” întreba Jeremy în fiecare an iarna, la scurt timp după sărbătorile de iarnă. Întreba în fiecare an până când înţelegea cum funcţiona calendarul şi până când putea să-şi dea seama şi singur. Katrina şi Jessica, surorile lui mai mici, îi călcau pe urme, punând aceeaşi întrebare de câteva ori în timpul iernii şi în timpul lunilor de primăvară. Toţi trei aşteptau cu nerăbdare întâlnirile de tabără în fiecare an. Era un moment special al anului, când erau lăsaţi să zburde pe mai bine de 120 de hectare de teren la Valley Vista, puteau să alerge peste tot cu prietenii, pe mulţi dintre ei nevăzându-i decât o dată pe an. Participau la întâlnirile pentru copii, învăţau despre Isus, înotau, se jucau, dormeau şi o luau de la început ziua următoare. Erau zece zile de fericire. Se terminau parcă prea repede. Ne făceam bagajele şi plecam acasă.

    Şi în fiecare an, de obicei pe drumul de întoarcere de la întâlnirea de tabără, auzeam întrebarea: „Mami, cât mai e până la sărbătorile de iarnă?” Iar eu le răspundeam: „Şase luni, adică 180 de zile.” Apoi, din când în când, în timpul lunilor de vară şi de toamnă, întrebarea revenea: „Cât mai e?” Toţi trei aşteptau cu nerăbdare sărbătorile de iarnă din fiecare an. Era acel moment special când puteau să-şi viziteze rudele de departe. Se jucau cu verişorii, se gândeau la cadourile pe care le vor primi, învăţau despre Isus, se jucau în zăpadă, se minunau de luminiţele frumoase, în ochii lor se putea citi fericirea pură. Mult prea repede perioada aceea devenea istorie, iar noi puneam deoparte luminiţele şi decoraţiunile până anul următor. Apoi, în câteva zile, apărea întrebarea: „Mami, cât mai e?”

    Aceste două întrebări au rămas de atunci întipărite în mintea mea ca arătând către cele mai importante două evenimente din vieţile copiilor mei. Momente speciale, pe care până astăzi copiii mei (şi eu împreună cu soţul meu) le aşteaptă cu nerăbdare în fiecare an (chiar dacă suntem mult mai în vârstă acum).

    Mai este o întrebare pe care am pus-o din nou şi din nou. Sper că şi copiii mei au adresat-o. Sper chiar că şi tu ai adresat-o. Iată cum sună: Tată, cât mai este până când vom fi cu toţii în ceruri cu Tine? Rugăciunea mea este ca fiecare dintre noi să aştepte acea zi cu şi mai mult entuziasm decât aşteptau Jeremy, Katrina sau Jessica întâlnirile de tabără sau sărbătorile de iarnă.

    Kathy Pepper

    De la întâlnirile de tabără, până la sărbătorile de iarnă și mai departe - 2018. Iată o întrebare pe care am pus-o din nou şi din nou. Sper chiar că şi tu ai adresat-o. Iată cum sună: Tată, cât mai este până când vom fi cu toţii în ceruri cu Tine? Rugăciunea mea este ca fiecare dintre noi să aştepte acea zi cu şi mai mult entuziasm decât aşteptau copiii mei întâlnirile de tabără sau sărbătorile de iarnă.
    Carolyn Sutton
    O, dacă am înţelege pe deplin măsura dragostei Sale pentru noi! Imediat ce vom încerca să o descoperim, o vom vedea peste tot. Carolyn Rathbun Sutton, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Eu te iubesc și mai mult” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Noi suntem epistole

    Eu și soțul am adoptat textul din Matei 25:40 ca pe unul dintre principiile de conduită în viață. Conform celor afirmate de apostolul Pavel, nu suntem doar epistole de citit pentru ceilalți, ci ni se amintește că orice le facem altora, fie bine, fie rău, Îi facem, de fapt, lui Isus.

    Atunci când dezastrul lovește

    Este remarcabil și faptul că nu am auzit niciodată atâtea persoane care să recunoască public bunătatea lui Dumnezeu, în ciuda situației lor teribile; sunt sigură că El a fost plăcut impresionat de aceasta!

    Dumnezeu încă răspunde rugăciunilor unei mame

    Dumnezeu este mereu la cârmă. El ne răspunde la rugăciuni, urmărindu-i cu privirea pe copiii Lui, binecuvântând chiar și o mamă singură căreia i-a fost încredințată o mare răspundere, care poate fi împlinită doar cu Domnul alături.

    Călăuzirea lui Dumnezeu

    El ne vede și ne aude. Atunci când suntem pierduți, fie în mod fizic, fie spiritual, tot ceea ce trebuie să facem este să cerem călăuzire. El este ajutorul, Protectorul și Refugiul nostru. Dumnezeu este atât de bun!

    Publicate astăzi

    Autostrada cu patru benzi de mers

    Când alegem lucrurile facile și aparent foarte rapid de obținut, să ne întrebăm mai întâi care ar putea fi capcanele din spatele acestor avantaje. Nu întotdeauna ceva ușor de obținut sau de făcut este rău, dar, în general, dacă Satana pregătește vreo capcană, în mod sigur nu va face un drum prea îngust către ea, ci cu siguranță o autostradă cu cât mai multe benzi. El are interesul să nu facem eforturi prea mari până când ajungem la distrugere; după ce am pornit și nu ne mai putem întoarce prea ușor, el ne va încuraja să ne grăbim cât mai mult. Pe calea cea îngustă nu va fi atât de ușor, însă poate fi frumos și interesant dacă din experiența noastră face parte și Cel ce știe cel mai bine drumul, pentru că a mers înaintea noastră pe el.

    Noi suntem epistole

    Eu și soțul am adoptat textul din Matei 25:40 ca pe unul dintre principiile de conduită în viață. Conform celor afirmate de apostolul Pavel, nu suntem doar epistole de citit pentru ceilalți, ci ni se amintește că orice le facem altora, fie bine, fie rău, Îi facem, de fapt, lui Isus.

    Fidelitatea

    Deşi este adevărat că dificultăţile pot clătina din temelii orice relaţie, este posibilă persistenţa în simţăminte şi în promisiunea faţă de unirea personală cu Dumnezeu. E grea trecerea prin crize, dar în loc să slăbească relaţia, dificultăţile contribuie adesea la întărirea şi stabilizarea acesteia.

    „Calc pe urmele tale!”

    Doamne, fă-ne cele mai bune exemple pentru cei care calcă pe urmele noastre! PROVOCARE: Adoptă astăzi un obicei pe care ai vrea să îl aibă și copiii sau nepoții tăi!

    Az énről való megfeledkezés értéke

    „Krisztussal együtt megfeszíttettem. Élek pedig többé nem én, hanem él bennem a Krisztus; amely életet...