Puterea mărturiei personale

… Îmi veţi fi martori… până la marginile pământului. – Faptele apostolilor 1:8

Cum eram destul de în vârstă, simţeam că nu mai eram de folos în a da mărturie pentru Dumnezeu. Atunci Domnul mi-a adus în minte întâmplări din copilărie, crâmpeie de fapte mărunte prin care anumite persoane, fără să vrea, au dat mărturie pentru Hristos înaintea familiei mele.

Când aveam doisprezece ani, eram adesea singură acasă. Intr-o zi, o vecină în vârstă a venit pe la mine, ţinând în mâini ceva ce făcuse special pentru mama mea. Era un milieu croşetat frumos. Femeile din vremea aceea lucrau adesea cu mâna – brodau sau croşetau – pentru a înfrumuseţa casa. I-am mulţumit şi i-am spus că ştiam că mamei îi va plăcea. Femeia era cunoscută în cartier ca o creştină devotată, iar mama era foarte încântată de amabilitatea vecinei noastre.

De același autor

La cumpăna dintre ani

Țintele SMART

Îmi aduc aminte odată, când aveam doar şase ani, cum un vecin a dat mărturie pentru Hristos fără să-şi dea seama. Era duminică după-amiaza, iar eu plecasem împreună cu mama şi cu fraţii mei într-o plimbare cu maşina. Am trecut pe lângă casa vecinului nostru şi l-am văzut sus pe acoperiş, reparând ceva. „Uite, mamă”, am strigat eu, „domnul Smith lucrează duminica!” Eu şi fraţii mei fuseserăm învăţaţi că era greşit să lucrezi duminica, deoarece era ziua Domnului.

Mama mi-a răspuns: „Ei bine, poate că nu ştie.” Mai târziu am aflat că vecinul nostru se închina în Sabat, în ziua a şaptea. Mama fusese de câteva ori pacientă a spitalului adventist din apropiere şi-i respecta pe acei oameni şi convingerile lor. Acum îl privea altfel pe vecinul nostru.

M-am gândit la aceste întâmplări de-a lungul anilor. La douăzeci de ani, L-am acceptat pe Hristos ca Mântuitor, iar ziua a şaptea, ca zi de odihnă. Acei vecini despre care v-am povestit au fost martori pentru Hristos fără să-şi dea seama. Când vom ajunge în ceruri vom fi surprinşi să-i vedem pe toţi aceia ale căror vieţi le-am influenţat – indiferent de denominaţiunea creştină căreia îi aparţinem. Putem fi martori pentru Hristos indiferent de vârsta pe care o avem sau de poziţia noastră socială. „Fie ca cei care rostesc numele lui Hristos să nu uite că persoanele cu care vin în contact îşi fac prin ei o impresie favorabilă sau nefavorabilă faţă de religia Bibliei.” (Ellen G. White, ,A Message of Judgment”, Southern Watchman, 17 ianuarie, 1905)

Peggy Miles Snow

Comentariile sunt închise

Puterea mărturiei personale 1 pe e-mail">
Primește devoționalele
pe e-mail
Abonează-te pentru a primi devoționalele pe e-mail în fiecare zi.
Te poți dezabona oricând prin link-ul de dezabonare din fiecare mesaj trimis.