Să fie uniţi în dragoste şi să capete toate bogăţiile plinătăţii de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu, Tatăl. – Coloseni 2:2
În biroul meu de acasă am o cutie veche, fără o valoare materială. În ea pun bileţele pe care mi le scriu mie însămi şi depozitez de asemenea şi citate din ziare şi reviste. Este valoroasă pentru mine, deoarece acele bucăţi de hârtie au în ele idei pentru scris.
Astăzi, am găsit două bucăţi de hârtie la fundul cutiei: una din ele era o listă cu lucrurile pe care le aveam de făcut, scrisă cu ani în urmă. Pe ea erau 13 lucruri pe care promisesem faţă de mine însămi că aveam să le îndeplinesc în luna aceea. Voi împărtăşi cu voi trei dintre ele. Primul: încurajează familia pastorului. Pastorul este mort acum, la fel şi una dintre fiicele sale, dar eu şi soţia sa am rămas apropiate, deşi suntem prietene de la distanţă. Al doilea: Planifică o cină pentru Ben. Se va boteza săptămâna asta. Acea cină a fost o ocazie de conversaţie fericită, cerească. Am stat în jurul mesei cu membrii familiei sale. Au devenit cu toţii prieteni de suflet ai soţului meu şi ai mei. Şi el este mort acum. Al treilea: Oferă un cadou neaşteptat, făcut de mâna ta, dacă este posibil. A fost amuzant să fac lucrul acesta. Cadoul a fost o poezie pe care am scris-o pentru una dintre profesoarele mele de la facultate. A preţuit-o. Fiind o studentă mai în vârstă decât ceilalţi, eram de vârste apropiate. Îşi petrecea întotdeauna concediile în zone îndepărtate ale pământului. Îmi scria scrisori pe care le preţuiam, care aveam timbre frumoase din diferite ţări.
De ce 13 promisiuni? Nu ştiu, dar cred că au fost îndemnuri din partea lui Dumnezeu, deoarece atunci când le-am recitit, mi-am amintit că fiecare dintre ele a avut ca urmare o prietenie de durată în cadrul familiei lui Dumnezeu.
Nu ştiu de ce am păstrat lista atât de mult timp, dar mă bucur că am făcut-o. Îmi reaminteşte faptul că, deşi nu mai pot face toate acele 13 lucruri din cauza limitelor fizice, pot totuşi să-i încurajez şi să-i iubesc pe oameni. Îmi aminteşte de asemenea de un pasaj scris de autoarea creştină Ellen White: „Toate energiile trebuie să fie aduse la ascultare de Hristos” (Ellen G. White, Mărturii pentru biserică, vol. 4, Viaţă şi Sănătate, 2010, p. 74). Asta înseamnă să dai mai departe din dragostea lui Isus.
Ştiţi ce? Citatul de mai sus era scris pe o bucată de hârtie pe care am găsit-o tot pe fundul cutiei. Coincidenţă? Este unul dintre lucrurile acelea pe care scriitorii creştini se bucură să le împărtăşească cu cititorii lor!
Betty Kossick
