Sălciile

    El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc; tot ce începe duce la bun sfârşit. – Psalmii 1:3

    În 1903, fratele bunicului soţului meu, Roy, s-a mutat cu părinţii lui în ceea ce acum este ferma noastră. Printre altele, aveau nevoie de un gard pentru a face un ocol pentru vite. Unchiul Roy a tăiat lemn de salcie în mărimea potrivită pentru parii din gard. După ce a săpat gropile, el a pus parii în pământ, tasând bine pământul în jurul lor pentru ca parii să stea drepţi. Cu trecerea timpului, umezeala din pământ a făcut ca parilor acestora să le crească ramuri şi frunze. Gardul unchiului Roy s-a transformat în copaci mari în care păsările îşi făceau cuib şi sub care animalele găseau umbră. În ramurile lor puternice, copiii îşi făceau căsuţe în copac.

    Anii au trecut, iar unchiul Roy şi părinţii lui s-au mutat într-un orăşel apropiat, în 1924, părinţii lui Darrell, soţul meu, s-au mutat, împreună cu primul lor născut, la fermă. Darrell s-a născut primăvara următoare. Arborii continuau să crească.

    Acum, în zilele în care bate vântul, putem auzi arborii trosnind şi legănându-se încoace şi încolo. Unii dintre ei sunt imenşi. Este mai degrabă un sunet liniştitor. Totuşi, la fiecare furtună, unele dintre ramuri se rup şi cad la pământ. Apoi trebuie adunate şi aruncate. Privind la aceşti arbori, ne gândim la continuitatea familiei noastre şi îndepărtăm cu bucurie ramurile căzute. Vara trecută, zona în care locuim a fost afectată de o furtună puternică. După furtună, uitându-ne la arbori am fost întristaţi să vedem că fuseseră foarte afectaţi. Unii dintre cei mai mari arbori fuseseră rupţi aproape de la pământ. Uitându-ne la buturugi, am văzut cât de mult se deterioraseră pomii – din centru înspre afară. Astăzi, frumoasele crengi care odată erau groase şi pletoase nu mai sunt. Rândul nostru de sălcii pare mai degrabă răvăşit. Acum, cu răbdare, trebuie să le dăm timp să crească. În anii care vor veni, îşi vor dobândi frumuseţea de la început. S-ar putea să fie nevoie de mai mulţi ani decât vom mai avea pe acest pământ, dar ei vor creşte.

    Sunt şi eu asemenea sălciilor? Mă frâng la fiecare furtună mai puternică şi las împrăştiate resturi ale vieţii mele, o frumuseţe exterioară care ascunde un interior putred? Rugăciunea mea este aceea de a fi autentică în esenţă şi de a trăi o viaţă spirituală care să fie la fel de sănătoasă în interior pe cât pare în exterior.

    Evelyn Glass

    Sălciile - 2018. Sunt şi eu asemenea sălciilor? Mă frâng la fiecare furtună mai puternică şi las împrăştiate resturi ale vieţii mele, o frumuseţe exterioară care ascunde un interior putred? Rugăciunea mea este aceea de a fi autentică în esenţă şi de a trăi o viaţă spirituală care să fie la fel de sănătoasă în interior pe cât pare în exterior.
    Carolyn Sutton
    O, dacă am înţelege pe deplin măsura dragostei Sale pentru noi! Imediat ce vom încerca să o descoperim, o vom vedea peste tot. Carolyn Rathbun Sutton, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Eu te iubesc și mai mult” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Noi suntem epistole

    Eu și soțul am adoptat textul din Matei 25:40 ca pe unul dintre principiile de conduită în viață. Conform celor afirmate de apostolul Pavel, nu suntem doar epistole de citit pentru ceilalți, ci ni se amintește că orice le facem altora, fie bine, fie rău, Îi facem, de fapt, lui Isus.

    Atunci când dezastrul lovește

    Este remarcabil și faptul că nu am auzit niciodată atâtea persoane care să recunoască public bunătatea lui Dumnezeu, în ciuda situației lor teribile; sunt sigură că El a fost plăcut impresionat de aceasta!

    Dumnezeu încă răspunde rugăciunilor unei mame

    Dumnezeu este mereu la cârmă. El ne răspunde la rugăciuni, urmărindu-i cu privirea pe copiii Lui, binecuvântând chiar și o mamă singură căreia i-a fost încredințată o mare răspundere, care poate fi împlinită doar cu Domnul alături.

    Călăuzirea lui Dumnezeu

    El ne vede și ne aude. Atunci când suntem pierduți, fie în mod fizic, fie spiritual, tot ceea ce trebuie să facem este să cerem călăuzire. El este ajutorul, Protectorul și Refugiul nostru. Dumnezeu este atât de bun!

    Publicate astăzi

    Autostrada cu patru benzi de mers

    Când alegem lucrurile facile și aparent foarte rapid de obținut, să ne întrebăm mai întâi care ar putea fi capcanele din spatele acestor avantaje. Nu întotdeauna ceva ușor de obținut sau de făcut este rău, dar, în general, dacă Satana pregătește vreo capcană, în mod sigur nu va face un drum prea îngust către ea, ci cu siguranță o autostradă cu cât mai multe benzi. El are interesul să nu facem eforturi prea mari până când ajungem la distrugere; după ce am pornit și nu ne mai putem întoarce prea ușor, el ne va încuraja să ne grăbim cât mai mult. Pe calea cea îngustă nu va fi atât de ușor, însă poate fi frumos și interesant dacă din experiența noastră face parte și Cel ce știe cel mai bine drumul, pentru că a mers înaintea noastră pe el.

    Noi suntem epistole

    Eu și soțul am adoptat textul din Matei 25:40 ca pe unul dintre principiile de conduită în viață. Conform celor afirmate de apostolul Pavel, nu suntem doar epistole de citit pentru ceilalți, ci ni se amintește că orice le facem altora, fie bine, fie rău, Îi facem, de fapt, lui Isus.

    Fidelitatea

    Deşi este adevărat că dificultăţile pot clătina din temelii orice relaţie, este posibilă persistenţa în simţăminte şi în promisiunea faţă de unirea personală cu Dumnezeu. E grea trecerea prin crize, dar în loc să slăbească relaţia, dificultăţile contribuie adesea la întărirea şi stabilizarea acesteia.

    „Calc pe urmele tale!”

    Doamne, fă-ne cele mai bune exemple pentru cei care calcă pe urmele noastre! PROVOCARE: Adoptă astăzi un obicei pe care ai vrea să îl aibă și copiii sau nepoții tăi!

    Az énről való megfeledkezés értéke

    „Krisztussal együtt megfeszíttettem. Élek pedig többé nem én, hanem él bennem a Krisztus; amely életet...