Iarba se usucă, floarea cade, dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac. – Isaia 40:8
Sunt acasă, în faţa biroului plin de hârtiuţe şi plicuri, care vor ajunge toate într-un plic mai mare. Încep să tai hârtia-pergament în bucăţi mai mici, deschid Biblia şi îmi iau pixul. O lampă mică luminează deasupra Bibliei şi transcriu versetele alese. De două ori mă opresc să mă rog ca aceste cuvinte să îşi răspândească lumina în întuneric, aşa cum au făcut în cazul meu. Îmi aduc aminte de starea mea de disperare.
Mă uit spre masa din sufragerie şi văd ceva ce mi-aş dori să dispară: facturi medicale, şi mai multe facturi medicale, facturi de asigurare şi plicul care mi-a fost adus azi – cu actele de divorţ. Viaţa mea e pe o masă, abundând în nimic altceva decât disperare. Sortez facturile medicale. Apoi iau plicul mare cu ştampila firmei de avocatură. Ce repede a ajuns!
Ca proaspătă soţie, mi-am urmat soţul la aproape două mii de kilometri depărtare de familie, ca el să ocupe locul de muncă al vieţii lui. După o săptămână, în urma discuţiei cu oncologul, mi-a spus că „o nevastă bolnavă” o să îl deranjeze la noul serviciu şi, în aceeaşi zi, m-a mutat afară din casă. În acea seară, într-un nou apartament, înconjurată de cutii, mi-am adus aminte ce moştenisem: credinţă şi putere. Nu am vărsat nicio lacrimă. Mi-am sunat familia. După o săptămână am deschis cutia de poştă şi am găsit un plic mare. Înăuntru erau nişte plicuri mai mici lipite. Am ales unul şi am recunoscut scrisul de mână: era al mamei mele. Pe plic scria: „Pentru momentele în care eşti tristă.” înăuntru erau peste 20 de bucăţi de hârtie cu citate din Biblie. Pe al doilea plic scria: „Făgăduinţe de însănătoşire.” Am scuturat plicul şi au căzut alte 15 pliculeţe, toate conţinând versete biblice scrise de mână de către mama. „Pentru situaţiile când ai îndoieli”, „Laude la adresa lui Dumnezeu”, „Pentru ocaziile în care te simţi singură”, „Iubirea lui Dumnezeu pentru noi”. Ultimul plic: „Rugăciunile mele.” Ca în cazul tuturor celorlalte plicuri, conţinea cuvinte scrise de mână, rugăciunile scrise ale mamei mele, punând viaţa mea la picioarele lui Dumnezeu.
Gata, am terminat de transcris! Îi adresez plicul prietenei mele care şi-a pierdut fiica şi soţul într-un accident de maşină. Ţin plicul în mână şi mă rog. Cuvântul lui Dumnezeu este puternic. Cuvântul lui Dumnezeu conţine tot ce am avea nevoie ca să trăim o viaţă mai bună, o viaţă binecuvântată. Lumina pe care o căutăm în întuneric este acolo. Mă mai uit la plic pentru ultima oară, înainte să sting lampa, ştiind că în cuvintele dinăuntru există lumină.
Dixil Rodriguez
