Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu, cererile mele. Da, El Şi-a plecat urechea spre mine, de aceea-L voi chema toată viaţa mea. – Psalmii 116:1,2
Cu ceva vreme în urmă, trei persoane din familia mea, la care ţin foarte mult, s-au implicat într-o ceartă stupidă. Pentru că fiecare credea că el are dreptate, mi-am dat seama că se va ajunge greu la pace, aproape imposibil. M-am consumat mult din cauza acestei situaţii. Totuşi, de la bun început, am avut încredere în Dumnezeu şi am ştiut că doar El poate îndrepta lucrurile. În rugăciune, îl imploram constant să îndrepte măcar puţin situaţia şi să mă ajute să îndur durerea de a-i vedea pe cei dragi că nu îşi vorbesc. Au fost luni grele – luni de durere sufletească şi aşteptarea unei minuni divine.
Apoi, într-o bună zi, Dumnezeu a produs împăcarea. A fost ca şi când un vas spart a fost refăcut. Dumnezeu răspunde într-un mod minunat la rugăciunile noastre. Întotdeauna ne dă mai mult decât cerem şi întotdeauna ne surprinde.
Scriind acest devoţional, mi-am amintit că, acum aproximativ o săptămână, L-am rugat pe Dumnezeu să îmi arate dacă merită să continui să mă rog pentru una dintre persoanele implicate în acest conflict de familie. Inima acestei persoane părea de neatins. Dar Dumnezeu mi-a arătat că, pentru El, nimic – absolut nimic – nu este imposibil, aşa că trebuie să continui să mă rog pentru această persoană.
Ieri, Dumnezeu a transformat un vis în realitate. Sunt sigură că şi celelalte două visuri se vor împlini atunci când şi celelalte două persoane îşi vor preda viaţa lui Isus.
Dumnezeu este credincios. Putem pune asupra Lui toate necazurile şi îngrijorările noastre. Îi putem încredinţa visurile şi dorinţele noastre. Momentul în care vom vedea răspunsul la rugăciuni e posibil să nu vină într-un timp scurt, dar merită aşteptat. Fiecare minut de luptă în rugăciune cu Dumnezeu, de implorare cu lacrimi şi de căutare a puterii la picioarele Tatălui va merita. Cu cât mai aspră cărarea, cu atât mai valoroasă răsplata.
În Romani, Pavel ne spune să „ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre, căci ştim că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea” (Romani 5:3,4).
Îţi mulţumesc, Tată, pentru minunatele daruri pe care mi le-ai oferit!
Tu pentru ce dar Îi eşti recunoscătoare lui Dumnezeu în această perioadă din an?
Adriza Santos Silva Barbosa
