Vă voi răsplăti astfel anii pe care i-au mâncat lăcustele. – loel 2:25
Fratele meu, Sam, şi-a dat seama că avea probleme serioase când a pierdut maşina familiei. În încercarea de a uşura această situaţie tulburătoare, el a hotărât să se mute împreună cu familia mai aproape de şcoala copiilor şi de alte servicii pe care le folosea frecvent. Curând a găsit şi casa ideală. Sam a anunţat proprietarul casei în care locuia cu chirie că urmează să se mute împreună cu familia, aşa că proprietarul a semnat un contract cu un chiriaş nou.
Cu doar o săptămână înainte ca noul chiriaş să se mute, Sam a aflat că locuinţa in care urmau să se mute ei fusese scoasă de pe piaţă. Toată familia a început să caute frenetic o altă casă, dar majoritatea agenţiilor erau închise în perioada Crăciunului şi Revelionului. Familia şi prietenii au început să se roage. Eu am cerut făgăduinţele din Biblie: „Veţi mânca şi vă veţi sătura” (loel 2:26) şi „am fost tânăr şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea” (Psalmii 37:25).
Sam avea bătături la picioare de la zilele lungi în care a străbătut străzile aglomerate în căutarea unei case în cele mai cunoscute zone ale oraşului Johannesburg, îi era foame, teama îl cuprinsese şi era dezamăgit. Cu o zi înainte ca familia lui să fie evacuată, un străin s-a apropiat de el şi i-a vorbit, întrebându-l cum îi merge. Fratele meu, introvertit din fire, în mod surprinzător şi-a vărsat sufletul înaintea acestui străin. Străinul a ascultat şi apoi a scris un nume, o adresă şi un număr de telefon pe o bucată de hârtie. I-a spus lui Sam să contacteze acea persoană, care se pare că avea case de închiriat. Apoi străinul i-a urat succes lui Sam înainte de se face nevăzut în mulţime.
Disperat, Sam a sunat la acel număr de telefon. O voce plăcută i-a confirmat că aveau o casă disponibilă pentru a fi închiriată. Sam a mers degrabă să semneze contractul. Mai târziu, ajuns acasă, proprietarul fostei case unde locuiseră, iritat, a întrebat: „Când veţi evacua casa?”
„Mâine”, a răspuns Sam încrezător. Dumnezeu i-a ferit familia de umilinţa şi pericolul vieţii de stradă. Câteva luni mai târziu, Dumnezeu a răsplătit anii pe care îi mâncaseră lăcustele, când Sam a fost promovat la locul de muncă şi salariul lui a fost dublat, inclusiv toate beneficiile. Familia s-a mutat într-o locuinţă mai confortabilă, Sam a reuşit să îşi cumpere altă maşină şi copiii şi-au continuat educaţia.
Deşi Sam nu cunoştea viitorul, Isus vede sfârşitul unui lucru chiar de la început. Mare este credincioşia Lui când răspunde la rugăciunile copiilor Săi!
Edith Kiggundu
