Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima. – Psalmii 37:4
Mulţi ani am locuit într-o garsonieră. Dumnezeu ne oferise acest apartament gata utilat şi simţeam că El Se îngrijeşte de toate nevoile noastre. Ne-am folosit fără probleme de acea locuinţă până ni s-a născut prima fiică. La acea vreme, noi trăiam într-o ţară străină. Ştiind că nu vom locui pentru totdeauna departe de ţara noastră natală, am început să ne facem planuri serioase pentru a ne construi o casă în ţara noastră. Eu şi soţul meu ne-am gândit foarte mult la ce fel de casă ne doream. Făcând planuri pentru casă, ne-am dat seama că amândoi ne doream un lucru important în casă, să avem o cameră specială pentru rugăciune, unde să ne putem întâlni cu toţii pentru închinarea de dimineaţă şi de seară şi închinare personală. Am făcut o schiţă a casei, am rugat pe cineva să ne facă planul casei şi am început să ne rugăm pentru acest lucru.
Încă nu am construit acea casă, dar Dumnezeu, în dragostea Sa infinită, a răspuns dorinţei inimii noastre în mod cu totul remarcabil. Cu doar câteva săptămâni înainte să se nască a doua noastră fiică, Kristen-Sara, cei de la universitatea unde lucrăm au hotărât să ne dea o casă mai mare. Până în acel moment am locuit în mica noastră garsonieră. Când cei de la universitate au luat decizia de a ne oferi o nouă locuinţă, ei au făcut trecerea nu la un apartament cu o cameră, nici măcar cu două, ci la o casă cu trei camere!
Când am intrat în casă, am văzut o cameră în plus care era destinată servitoarei. De îndată am ştiut că acesta era răspunsul la rugăciunea noastră: camera noastră de rugăciune. Acum, acolo ne întâlnim cu Tatăl nostru ceresc aproape în fiecare dimineaţă, după-masă şi seară, dar şi pentru rugăciune personală. Această cameră a fost martora lacrimilor transformate în bucurii şi a disperării transformate în speranţă.
Dumnezeu a făgăduit că El ne va da „case pline de tot felul de bunuri pe care nu tu le-ai umplut, puţuri de apă săpate pe care nu tu le-ai săpat, vii şi măslini pe care nu tu i-ai sădit” (Deuteronomul 6:11) şi ne va da ceea ce ne doreşte inima.
Ai şi tu o nevoie apăsătoare a cărei împlinire ar însemna slavă la adresa numelui lui Dumnezeu? El încă răspunde dorinţelor inimii noastre conform cu voia Sa.
Fie ca astăzi să îţi dea pace şi siguranţă atunci când pui dorinţele inimii tale pe altarul Său, aşa cum am făcut şi noi cu camera noastră de rugăciune… pe care El ne-a dăruit-o.
Lynn Mfuru Lukwaro
