Niciodată suficient de bună

    Eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele! – Habacuc 3:18

    Soţul meu mi-a povestit despre un bărbat care fusese mustrat că nu îşi adusese zecimea. Un membru al bisericii i-a spus celui greşit: „Îţi dai seama că eşti un hoţ? Că l-ai furat pe Dumnezeul omnipotent, Mântuitorul tău?” Cu aroganţă şi fără remuşcare, el a ripostat: „Da! Ştiu că l-am jefuit pe Dumnezeu, dar am un motiv bun.” Răspunsul celui greşit l-a dezarmat cu totul pe membrul bisericii. Oricât de incredibil ni s-ar părea răspunsul lui, uneori şi noi ne aflăm în situaţii asemănătoare, crezând că putem oferi o explicaţie raţională pentru a ne justifica.

    Recent am vizitat o biserică pentru o întâlnire de rugăciune. Am fost dezamăgită să constat că biserica era învăluită în întunericul serii, fără vreun sunet care să indice activitate înăuntru. M-am uitat din nou la ceas să mă asigur că nu ajunsesem prea devreme sau prea târziu, dar nu era cazul. Pe când mă pregăteam să plec, a sosit un membru al acelei biserici şi m-a îndreptat spre o uşă mică, deschisă, în partea laterală, deja întâlnirea începuse. Când am întrebat de ce totul părea atât de părăsit, el a explicat: „Participarea la biserică a fost foarte scăzută şi, din cauza costurilor tot mai mari la electricitate, nu mai putem să deschidem sala mare, să aprindem luminile de pe terasă sau să dăm drumul la muzică.” De unde aş fi putut şti aceste lucruri? Aproape că era să ratez întâlnirea de înviorare spirituală după care tânjeam, din cauza dificultăţilor financiare pe care le avea biserica.

    Acest lucru îmi reaminteşte de indignarea lui Hristos când a văzut că smochinul dădea „semne” de prosperitate, dar nu aducea rod. Sunt sigură că există o explicaţie plauzibilă pentru frunzişul bogat şi lipsa roadelor, dar acest lucru nu ar fi suficient pentru a potoli durerea şi foamea observatorului care este plin de aşteptări.

    Oare la fel este şi cu noi? Vin alţii la noi aşteptându-se să fie inspiraţi şi să fim un motiv de speranţă, dar pleacă dezamăgiţi deoarece „au un motiv bun”? Există oare un motiv suficient de bun pentru a nu reflecta dragostea şi credincioşia lui Dumnezeu în viaţa noastră? Niciodată! Care este motivul tău întemeiat? Nu câştigi suficient? îţi creşti copilul singură? Te lupţi cu o boală cronică? Trăieşti într-o ţară străină? Lucrezi peste măsură? Eşti neînţeleasă? Ai un trecut pătat? Niciodată nu va exista o scuză suficient de bună pentru a nu fi o mărturie.

    Ni se spune că viaţa noastră trebuie să strălucească înaintea oamenilor, ca ei să vadă lucrarea lui Dumnezeu şi să îi dea slavă Tatălui nostru care este în ceruri. Ia astăzi decizia de a străluci şi, prin puterea lui Hristos, alungă orice scuză de a nu face acest lucru, căci scuzele nu vor fi niciodată suficient de bune.


    Patrice E. Williams-Gordon

    Niciodată suficient de bună - 2019. Ni se spune că viaţa noastră trebuie să strălucească înaintea oamenilor, ca ei să vadă lucrarea lui Dumnezeu şi să îi dea slavă Tatălui nostru care este în ceruri. Ia astăzi decizia de a străluci şi, prin puterea lui Hristos, alungă orice scuză de a nu face acest lucru, căci scuzele nu vor fi niciodată suficient de bune.
    Carolyn Sutton
    Știai că Dumnezeu se bucură când privește la tine? Știai că doar când se gândește la tine Îi tresaltă inima în cântare? Cartea „Note de bucurie”, apărută la Editura Viață și Sănătate, este plină de povestiri care amintesc de frumoasă legătură dintre Tata și tine, fiica Lui prețioasă. Cuvântul lui Dumnezeu ne promite că, prin Fiul Său, ne garantează siguranța. Viitorul nostru este sigur.

    Din aceeași categorie

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    Deschide-mi inima!

    Doamne, fie ca dragostea Ta necondiționată să crească în inima mea și să mă determine la acțiune!

    Stând neclintiți

    Pavel ne încurajează să ne rugăm prin Duhul Sfânt în toate ocaziile. Indiferent ce întâmpinăm, putem mereu să stăm neclintiți și să ne rugăm ca Dumnezeu să-Și arate puterea Sa maiestuoasă.

    Frumusețile lumii noastre

    O, Doamne, înainte să pășesc mai departe în această zi, ochii mei să fie deschiși la eterna Ta glorie și inima mea să fie purificată în dragostea Ta veșnică! Acest tărâm străin este mantaua mea, dar Tu ești Făcătorul și Adăpostul sufletului meu rătăcitor.

    Publicate astăzi

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...