Întâlnirea mea cu Dumnezeu

    Vino de-Ți pune mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă şi să trăiască. – Marcu 5:23

    La vârsta de treizeci şi cinci de ani am suferit de depresie şi simţeam că viaţa mea este lipsită de sens. Când m-am trezit într-o dimineaţă mi-am dat seama că puteam să văd doar cu ochiul drept. O lună mai târziu, un specialist mi-a pus diagnosticul de dezlipire de retină şi a spus că aveam nevoie imediată de operaţie. Fratele meu mai mare, a cărui părere o respect foarte mult, m-a sfătuit să merg la un spital prestigios din Sofia. În timpul investigaţiilor medicale, personalul medical m-a criticat pentru că aşteptasem atât de mult până să cer ajutor. Descurajată, am început să mă rog la Dumnezeu: Te rog, binecuvântează mâinile doctorului care va face operaţia, m-am rugat eu. În acea perioadă de aşteptare am început să fiu tot mai convinsă că Dumnezeu dorea să îmi arate ceva ce puteam să văd doar în întuneric. Doamne, cred că Tu ştii exact ce faci şi că Tu ai permis această criză ca să mă pregăteşti pentru ceva important în viaţa mea.

    Operaţia era programată pentru luni, 4 iulie. Vinerea am hotărât să mai fac un control la un alt spital. Acolo am fost examinată cu atenţie de o doamnă doctor. Ea mi-a spus: „Tu trebuie să alegi ce mâini te vor opera. Eu îţi pot garanta vederea. Totuşi, în acest spital, condiţiile nu sunt la fel de bune ca în celălalt spital. Dar ceea ce contează cu adevărat sunt mâinile care vor face operaţia.’ Grija de care a dat dovadă în timpul consultaţiei m-a uimit, dar cuvintele ei au fost cele care mi-au schimbat decizia. Ea aproape că a repetat cuvânt cu cuvânt rugăciunea pe care am înălţat-o când eram singură cu Dumnezeu referitor la mâinile chirurgului. De îndată m-am transferat la al doilea spital. A doua zi după operaţie, după ce mi-au dat jos bandajele de la ochi, puteam să văd! Şase luni mai târziu, deja citeam şi lucram.

    Dacă fratele meu nu ar fi întârziat în vizită — înainte de a mă externa din primul spital şi a merge la al doilea — el m-ar fi împiedicat să iau această hotărâre. Dar totuşi, în ziua operaţiei eram împăcată cu hotărârea mea şi aveam asigurarea că Dumnezeu îmi purta de grijă.

    Imediat după aceea, dorind acum să aflu mai mult despre Dumnezeu, am acceptat invitaţia unei prietene de a studia Biblia. Dumnezeu m-a pregătit printr-o criză să îmi doresc să aflu mai mult din adevărul Său în viaţa mea. Anul următor, cu inima plină de recunoştinţă, m-am alăturat bisericii mele şi acum viaţa mea are un scop şi sunt plină de încredere, nu mai sufăr de depresie şi găsesc viaţa plină de sens. Îţi doresc şi ţie aceeaşi pace şi bucurie.


    Anelia Panova

    Întâlnirea mea cu Dumnezeu - 2019. Anul următor, cu inima plină de recunoştinţă, m-am alăturat bisericii mele şi acum viaţa mea are un scop şi sunt plină de încredere, nu mai sufăr de depresie şi găsesc viaţa plină de sens. Îţi doresc şi ţie aceeaşi pace şi bucurie.
    Carolyn Sutton
    Știai că Dumnezeu se bucură când privește la tine? Știai că doar când se gândește la tine Îi tresaltă inima în cântare? Cartea „Note de bucurie”, apărută la Editura Viață și Sănătate, este plină de povestiri care amintesc de frumoasă legătură dintre Tata și tine, fiica Lui prețioasă. Cuvântul lui Dumnezeu ne promite că, prin Fiul Său, ne garantează siguranța. Viitorul nostru este sigur.

    Din aceeași categorie

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    Deschide-mi inima!

    Doamne, fie ca dragostea Ta necondiționată să crească în inima mea și să mă determine la acțiune!

    Stând neclintiți

    Pavel ne încurajează să ne rugăm prin Duhul Sfânt în toate ocaziile. Indiferent ce întâmpinăm, putem mereu să stăm neclintiți și să ne rugăm ca Dumnezeu să-Și arate puterea Sa maiestuoasă.

    Frumusețile lumii noastre

    O, Doamne, înainte să pășesc mai departe în această zi, ochii mei să fie deschiși la eterna Ta glorie și inima mea să fie purificată în dragostea Ta veșnică! Acest tărâm străin este mantaua mea, dar Tu ești Făcătorul și Adăpostul sufletului meu rătăcitor.

    Publicate astăzi

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...