Curaj să luăm poziție pentru credința noastră

    De aceea, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri. – Matei 10:32

    Pe vremea când mergeam eu la şcoală, săptămâna avea şase zile lucrătoare, astfel că se făceau ore şi sâmbăta. În prima zi la noua mea şcoală, câţiva profesori mi-au vorbit despre materii care erau predate doar sâmbăta şi doreau să vadă cum am putea soluţiona problema, din moment ce aceea era ziua mea de închinare. Fetele mă întrebau încontinuu: „Tu de ce nu vii sâmbăta la şcoală?” In fiecare pauză, careva dintre noii colegi dorea să facem o plimbare în parcul alăturat pentru a vedea care sunt motivele pentru stilul meu de viaţă mai ciudat. Niciodată nu a trebuit să răspund la atât de multe întrebări despre credinţa mea ca atunci. Atunci când luăm poziţie pentru credinţa noastră, suntem întăriţi spiritual.

    Când am început cursurile la universitate, toţi bobocii trebuiau să dea un test de nivel la limba franceză. Printre alte lucruri, trebuia să scriem un eseu în franceză. Deoarece am petrecut o vară în Franţa, pentru mine aceasta nu a fost o problemă şi am scris pagină după pagină — fără să îmi dau seama că cineva mă urmărea. După aceea, la un curs de engleză a venit unul dintre studenţi şi s-a aşezat alături de mine. Şi el dăduse testul la franceză şi considerase că redactarea eseului a fost o probă dificilă. El a spus: „Tu ai scris foarte mult la testul de franceză. Cum de ţi-a fost atât de uşor?” Am început să vorbim. Adesea venea şi se aşeza lângă mine. Îi spusesem înainte că eu păzeam Sabatul zilei a şaptea. Nu mai întâlnise pe nimeni care să facă acest lucru. Într-o zi mi-a spus: „Ascultă, cândva eu voi fi profesor. Tu eşti singura păzitoare a Sabatului de ziua a şaptea pe care am întâlnit-o vreodată. Mi-ai influenţat pozitiv părerea despre cei care cred acest lucru. Îmi va influenţa atitudinea mea faţă de orice viitor elev pe care îl voi avea din biserica voastră.”

    Nu îmi mai amintesc ce am spus, dar cuvintele lui m-au uimit. Nici măcar nu îmi mai amintesc numele lui, dar niciodată nu voi uita cuvintele lui. El mă urmărise şi îşi formase o părere despre mine, ca reprezentantă a bisericii. Eu eram doar o fată tânără şi nu eram conştientă că cineva mă studia. Dar, da, oamenii se uită la noi să vadă ce facem şi ce nu facem. Ei ne categorisesc şi ne analizează.

    Este un privilegiu să fiu creştină şi o urmaşă a lui Isus. Nu trebuie să îmi fie ruşine ie acest lucru. Tocmai de aceea Isus ne-a spus să nu ne fie teamă să Îi recunoaştem Matei 10:32). El va fi cu noi până la sfârşitul veacului (Matei 28:20).


    Hannele Ottschofski

    Curaj să luăm poziție pentru credința noastră - 2019. Este un privilegiu să fiu creştină şi o urmaşă a lui Isus. Nu trebuie să îmi fie ruşine ie acest lucru. Tocmai de aceea Isus ne-a spus să nu ne fie teamă să Îi recunoaştem Matei 10:32). El va fi cu noi până la sfârşitul veacului (Matei 28:20).
    Carolyn Sutton
    Știai că Dumnezeu se bucură când privește la tine? Știai că doar când se gândește la tine Îi tresaltă inima în cântare? Cartea „Note de bucurie”, apărută la Editura Viață și Sănătate, este plină de povestiri care amintesc de frumoasă legătură dintre Tata și tine, fiica Lui prețioasă. Cuvântul lui Dumnezeu ne promite că, prin Fiul Său, ne garantează siguranța. Viitorul nostru este sigur.

    Din aceeași categorie

    Deschide-mi inima!

    Doamne, fie ca dragostea Ta necondiționată să crească în inima mea și să mă determine la acțiune!

    Stând neclintiți

    Pavel ne încurajează să ne rugăm prin Duhul Sfânt în toate ocaziile. Indiferent ce întâmpinăm, putem mereu să stăm neclintiți și să ne rugăm ca Dumnezeu să-Și arate puterea Sa maiestuoasă.

    Frumusețile lumii noastre

    O, Doamne, înainte să pășesc mai departe în această zi, ochii mei să fie deschiși la eterna Ta glorie și inima mea să fie purificată în dragostea Ta veșnică! Acest tărâm străin este mantaua mea, dar Tu ești Făcătorul și Adăpostul sufletului meu rătăcitor.

    Pe cine reflectăm?

    Purtarea noastră ar trebui să reflecte statutul de copii ai lui Dumnezeu. Să ne rugăm zilnic să fim o oglindă a dragostei și a caracterului Tatălui.

    Publicate astăzi

    Nici măcar jumătate

    Deși la prima vedere anturajul pe care îl alegem și locul în care alegem să trăim pot părea inofensive, ele pot deveni totuși periculoase. Poate că ne considerăm suficient de maturi ca să fim ispitiți de ceva dăunător. Însă realitatea este că, pe neobservate, ceea ce se întâmplă lângă noi ne influențează, mai ales dacă e vorba de ceva negativ. Nimic din ceea ce vedem sau auzim nu ne lasă indiferenți, chiar dacă nu acordăm prea multă atenție. A ne considera intangibili nu este o dovadă de înțelepciune și nici de tărie, ci mai degrabă trădează imaturitate și superficialitate. A ne teme de influențe rele nu e o slăbiciune, ci o dovadă de precauție și discernământ spiritual.

    Deschide-mi inima!

    Doamne, fie ca dragostea Ta necondiționată să crească în inima mea și să mă determine la acțiune!

    Rugăciunea şi mulţumirea

    Dacă treci prin dificultăţi, în mod deosebit din cauza insultelor, a urii, a invidiei, a resentimentelor sau asprimii în relaţiile cu ceilalţi, citeşte, reciteşte, memorează şi roagă-te. Copiază acest text pe ceva şi poartă-l la tine pentru a-l folosi când eşti ispitit. Mai presus de toate, roagă-te tot timpul, aşa cum te învaţă apostolul Pavel.

    O apă limpede

    Doamne, ajută-mă să port lumina Ta pentru semenii mei astăzi și în fiecare zi! PROVOCARE: Ia-ți timp să meditezi la viața ta așa cum este ea reflectată în cei din jurul tău!

    A hamis tudomány veszélyei

    „Timótheus, őrizd meg, ami rád van bízva, elfordulván a szentségtelen, üres beszédektől és a hamis...