Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez cu vorba pe cel doborât de întristare. El îmi trezeşte în fiecare dimineaţă, El îmi trezeşte urechea să ascult cum ascultă nişte ucenici. – Isaia 50:4
Încă nu îmi cumpărasem un devotional pentru femei pentru anul următor. Timpul şi problemele vieţii m-au împiedicat să mă ocup de acest aspect important din viaţa mea. Am sunat de îndată la librăria creştină locală pentru a mă interesa dacă au program în ultimele câteva zile din an.
După ce am vorbit preţ de câteva minute la telefon cu un bărbat pe nume Skip despre devoţionalele pentru femei şi dacă sunt disponibile, el m-a întrebat dacă eram localnică. Fiindcă tocmai mă întorsesem dintr-o călătorie în California şi eram încă puţin obosită, am înţeles greşit întrebarea lui. Am crezut că m-a întrebat dacă sunt „loca” (n.tr. nebună). Am fost puţin şocată şi a trebuit să stau să mă gândesc câteva secunde înainte să îmi dau seama ce a spus cu adevărat.
După ce mi-am adunat gândurile, i-am răspuns: „Sunt localnică. Dar sunt şi loca!” Mi-am dat seama că răspunsul meu l-a şocat oarecum. După câteva secunde, am început să râdem după ce i-am explicat de ce am răspuns aşa. Am mai povestit puţin, apoi am încheiat discuţia şi am stabilit o dată când aş putea să merg pe la librărie să îmi cumpăr devoţionalul. Sărmanul Skip! Mă întreb dacă oare nu s-a gândit: Poate mă voi întâlni cu o nebună. Dar când ne-am întâlnit, el a fost foarte amabil şi binevoitor şi am mai găsit şi alte lucruri de care să râdem.
Adesea le spunem celorlalţi ce ne propunem să le spunem. Dar în alte situaţii nu ascultăm cu adevărat ce s-a spus. De ce? Poate suntem obosiţi sau pur şi simplu nu suntem atenţi. În funcţie de cum înţelegem ce s-a spus, interacţiunea dintre noi poate fi una plăcută sau poate degenera în discordie. Noi nu ar trebui doar să încercăm să vorbim cât mai clar, ci ar trebui să încercăm să si ascultăm.
Isus vorbea clar şi cu iubire în orice situaţie. Nu vreau să înţeleg greşit niciun lucru pe care El l-a pregătit pentru mine. Îmi doresc ca urechile mele să fie deschise, ochii mei să vadă şi inima mea să fie iubitoare şi deschisă la chemarea Sa.
Nu vrei să mi te alături în a fi una din oile care cunoaşte glasul Păstorului şi îşi doreşte să facă parte din turma Lui, care stă în siguranţa staulului Său?
Mary E. Dunkin
