Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele. – Efeseni 2:10
Primul meu loc de muncă după facultate a fost un real dezastru. Trebuia să introduc în calculator seria pieselor de maşină şi, în majoritatea dimineţilor, şeful meu venea beat la lucru. A trecut doar o lună şi am fost concediată. Uneori îţi ia mai mult timp până să îţi descoperi „chemarea”. În cele din urmă mi-am dat seama că cel mai important pentru mine era să le vorbesc altora despre Isus şi harul Său.
În 2008, eram într-o croazieră în Alaska împreună cu prietena mea, Corleen şi cu alţi bărbaţi şi femei. Cu toţii ne-am strâns pentru o întâlnire a femeilor pe care am numit-o „Să facem valuri”. În fiecare port aveam un mic proiect comunitar şi ne propuseserăm să şi vizităm locurile acelea.
Aflate la bord, eu şi Corleen ne-am plimbat în jurul punţii de multe ori. Când ajungeam în spatele ambarcaţiunii, întotdeauna mă simţeam foarte ciudat când priveam peste margine, era ca o prăpastie abruptă şi dreaptă. Simţeam că trebuie să fac un pas înapoi şi să mă prind de ceva. Ştiam că au fost persoane care au căzut de pe vapoare. Mă gândeam eu în sinea mea: Ce s-ar întâmpla dacă, apropiindu-mă prea mult să văd mai bine peisajul, aş călca pe treapta unei scări, aş aluneca din greşeală şi aş cădea în apă? Totuşi, am încredinţarea că mă va observa căpitanul vasului şi se va întoarce să mă salveze. Dar, totuşi, cât voi rezista — chiar şi având încredere în căpitan – dacă el nu s-ar întoarce după mine să mă salveze? Poate că vreo zece minute în apa rece din Alaska!
Mi-am dat seama că dacă, prin harul lui Dumnezeu, căpitanul m-ar observa, ar întoarce vaporul de îndată, mi-ar arunca un colac de salvare şi m-ar scoate din apă în timp record, aceasta nu s-ar datora vreunei fapte pe care eu am facut-o pentru a mă salva. Ar interveni harul şi mi-ar da viaţa înapoi. „Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni” (Efeseni 2:8,9).
Mai întâi vine harul. Şi harul ne poate scoate din situaţiile „îngheţate”. Următorul verset (10) spune: „Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.” Pe tine ce te cheamă Dumnezeu să faci?
Diane Pestes
