Se aproprie iarna

    Căci iată că a trecut iarna; a încetat ploaia şi s-a dus. – Cântarea cântărilor 2:11

    De la ferestrele apartamentului meu poţi vedea o mică pădure, în mare parte copaci mereu verzi, dar şi câţiva arbori foioşi. Iarna se apropie şi arborii foioşi îşi scutură frunzele. Un chiparos este deja gol, ramurile lui cu spini se ridică spre cer, aparent în linişte, parcă se roagă Dumnezeului naturii.

    Totuşi, un arbore foios se opune cu încăpăţânare forţei puternice şi necruţătoare a vântului rece. Îi văd aproape de geamul meu. Acest copac foios, un păr Bradford, este golit de frunze cu excepţia unei ramure singuratice. Frunzele acelei ramuri sunt încă verzi, dar cu greu se mai ţin agăţate de ramură, luptând contra vântului şi părând că sfidează inevitabila lor cădere pe măsură ce iarna se apropie.

    Mă întreb de ce.

    Poate că este o lecţie pentru noi, se aseamănă foarte mult cu gândirea noastră, care aşteaptă ca mereu să fim tineri. Pe măsură ce îmbătrânim, nu încercăm noi adesea să ne ţinem de aspectele vieţii noastre anterioare, negând eventualitatea a ceea ce are să vină?

    Dar de multe ori noi nu acceptăm şi nu apreciem înţelepciunea pe care am acumulat-o odată cu vârsta. Ea vine însoţită de impresia de „erodare” din cauza multelor furtuni cu care ne-am confruntat de-a lungul vieţii.

    Aştept să văd dacă ramurile rezistente ale părului Bradford vor rezista până la primăvară. Practic, asta mie îmi spune că nu va ceda în faţa ciclului naturii, la fel cum facem si noi când ne vine vremea. Totuşi, trebuie să luăm în considerare sfatul faimosului poet Dylan Thomas: „Nu te duce uşor în acea noapte bună…; Luptă, luptă ca lumina să nu se stingă.” (Dylan Thomas, „Do Not Go Gentle Into That Good Night,” 1947)

    Poate că asta fac acei copaci care rămân mereu verzi.

    Ce vrea să zică Thomas prin cuvântul „luptă”? Cuvântul poate să însemne o furie extremă, conform dicţionarului, dar poate să însemne de asemenea „un simţământ intens”. Pentru un creştin, aceasta poate fi o hotărâre personală să persevereze şi să rămână credincios astfel încât, atâta timp cât noi trăim, să putem să îl mărturisim pe Domnul Hristos.

    Ca creştini, ne bucurăm şi îl lăudăm pe Dumnezeu pentru că este mereu prezent în vreme de necaz. Încrezându-ne în El, putem să ştim că primăvara veşnică vine după iarnă.


    Peggy Miles Snow

    Se aproprie iarna - 2019. Pentru un creştin, aceasta poate fi o hotărâre personală să persevereze şi să rămână credincios astfel încât, atâta timp cât noi trăim, să putem să îl mărturisim pe Domnul Hristos. Ne bucurăm şi îl lăudăm pe Dumnezeu pentru că este mereu prezent în vreme de necaz.
    Carolyn Sutton
    Știai că Dumnezeu se bucură când privește la tine? Știai că doar când se gândește la tine Îi tresaltă inima în cântare? Cartea „Note de bucurie”, apărută la Editura Viață și Sănătate, este plină de povestiri care amintesc de frumoasă legătură dintre Tata și tine, fiica Lui prețioasă. Cuvântul lui Dumnezeu ne promite că, prin Fiul Său, ne garantează siguranța. Viitorul nostru este sigur.

    Din aceeași categorie

    Deschide-mi inima!

    Doamne, fie ca dragostea Ta necondiționată să crească în inima mea și să mă determine la acțiune!

    Stând neclintiți

    Pavel ne încurajează să ne rugăm prin Duhul Sfânt în toate ocaziile. Indiferent ce întâmpinăm, putem mereu să stăm neclintiți și să ne rugăm ca Dumnezeu să-Și arate puterea Sa maiestuoasă.

    Frumusețile lumii noastre

    O, Doamne, înainte să pășesc mai departe în această zi, ochii mei să fie deschiși la eterna Ta glorie și inima mea să fie purificată în dragostea Ta veșnică! Acest tărâm străin este mantaua mea, dar Tu ești Făcătorul și Adăpostul sufletului meu rătăcitor.

    Pe cine reflectăm?

    Purtarea noastră ar trebui să reflecte statutul de copii ai lui Dumnezeu. Să ne rugăm zilnic să fim o oglindă a dragostei și a caracterului Tatălui.

    Publicate astăzi

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...

    Protecție Divină

    Domnul te va păzi la plecare și la venire, de acum și pînă în veac....

    Nici măcar jumătate

    Deși la prima vedere anturajul pe care îl alegem și locul în care alegem să trăim pot părea inofensive, ele pot deveni totuși periculoase. Poate că ne considerăm suficient de maturi ca să fim ispitiți de ceva dăunător. Însă realitatea este că, pe neobservate, ceea ce se întâmplă lângă noi ne influențează, mai ales dacă e vorba de ceva negativ. Nimic din ceea ce vedem sau auzim nu ne lasă indiferenți, chiar dacă nu acordăm prea multă atenție. A ne considera intangibili nu este o dovadă de înțelepciune și nici de tărie, ci mai degrabă trădează imaturitate și superficialitate. A ne teme de influențe rele nu e o slăbiciune, ci o dovadă de precauție și discernământ spiritual.

    Deschide-mi inima!

    Doamne, fie ca dragostea Ta necondiționată să crească în inima mea și să mă determine la acțiune!

    Rugăciunea şi mulţumirea

    Dacă treci prin dificultăţi, în mod deosebit din cauza insultelor, a urii, a invidiei, a resentimentelor sau asprimii în relaţiile cu ceilalţi, citeşte, reciteşte, memorează şi roagă-te. Copiază acest text pe ceva şi poartă-l la tine pentru a-l folosi când eşti ispitit. Mai presus de toate, roagă-te tot timpul, aşa cum te învaţă apostolul Pavel.