O ascunzătoare foarte bună

    Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el şi stă la adăpost. – Proverbele 18:10

    Ca familie tânără, eu şi soţul meu i-am ajutat uneori pe prietenii noştri, având grijă de cele trei fetiţe ale lor. Pe atunci încă nu aveam copii, dar era o plăcere să petreci o zi cu acele fetiţe. Erau curioase, aveau imaginaţie şi se puteau distra ore în şir. Cu toate acestea, din când în când, ne întrebau dacă avem vreo idee cu ce să se joace mai departe. „De ce nu vă jucaţi de-a v-aţi ascunselea”? le-a propus soţul meu. Trei perechi de ochi au început să strălucească.

    „Ce idee bună!” au strigat fetiţele. „Ne putem juca înăuntru?”

    „Desigur”, a spus soţul meu Eră nicio ezitare. La urma urmei, casa noastră abia fusese mobilată, aşa că nu ne îngrijoram de puţinul pe care îl aveam. Fetiţele au intrat să se joace. La început au găsit multe locuri de ascuns: în spatele canapelei, sub pat şi în dulap. Totuşi, după câteva runde, se părea că nu mai găseau alte locuri de ascuns.

    „Este rândul meu să mă ascund!” a spus Erin, fetiţa mijlocie. S-a ascuns, apoi celelalte două au început să o caute. Prima dată au căutat în locurile obişnuite, dar nu au putut să îşi găsească surioara. Unde poate să fie? Unde se ascunde? În cele din urmă, după o lungă căutare şi câteva indicaţii, Erin a fost găsită în baie, întinsă în cadă.

    „Erin, acesta este un loc atât de bun de ascuns!” a exclamat Kimby, fetiţa cea mai mică. „Ai găsit o ascunzătoare foarte bună”, a spus din nou.

    Acum era rândul lui Kimby să se ascundă. Nu a avut deloc probleme în a-şi găsi locul de ascuns. A alergat în baie şi s-a întins în cadă, acelaşi loc unde Erin s-a ascuns cu doar câteva momente în urmă. De fapt, de fiecare dată când era rândul ei de ascuns, Kimby se ascundea în acelaşi loc. De fiecare dată când era găsită, spunea cu un zâmbet radiant: „Nu-i aşa că aceasta este cea mai bună ascunzătoare?”

    Încă zâmbesc la o logică aşa copilărească. Totuşi nu pot să nu văd o lecţie frumoasă pentru viaţa mea în acea experienţă. Indiferent prin ce trec, pot să vin întotdeauna la Isus. Uneori alerg prima dată în alte locuri sau la alte persoane, dar niciunul nu s-a dovedit a fi acel turn puternic de scăpare sau de siguranţă pe care numai încrederea în Isus ni-l dă. Şi de fiecare dată când vin la El, niciodată nu sunt dezamăgită.

    El este locul meu cel mai bun de ascuns!


    Ida T. Ronaszegi

    O ascunzătoare foarte bună - 2019. Indiferent prin ce trec, pot să vin întotdeauna la Isus. Uneori alerg prima dată în alte locuri sau la alte persoane, dar niciunul nu s-a dovedit a fi acel turn puternic de scăpare sau de siguranţă pe care numai încrederea în Isus ni-l dă. Şi de fiecare dată când vin la El, niciodată nu sunt dezamăgită.
    Carolyn Sutton
    Știai că Dumnezeu se bucură când privește la tine? Știai că doar când se gândește la tine Îi tresaltă inima în cântare? Cartea „Note de bucurie”, apărută la Editura Viață și Sănătate, este plină de povestiri care amintesc de frumoasă legătură dintre Tata și tine, fiica Lui prețioasă. Cuvântul lui Dumnezeu ne promite că, prin Fiul Său, ne garantează siguranța. Viitorul nostru este sigur.

    Din aceeași categorie

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    Deschide-mi inima!

    Doamne, fie ca dragostea Ta necondiționată să crească în inima mea și să mă determine la acțiune!

    Stând neclintiți

    Pavel ne încurajează să ne rugăm prin Duhul Sfânt în toate ocaziile. Indiferent ce întâmpinăm, putem mereu să stăm neclintiți și să ne rugăm ca Dumnezeu să-Și arate puterea Sa maiestuoasă.

    Frumusețile lumii noastre

    O, Doamne, înainte să pășesc mai departe în această zi, ochii mei să fie deschiși la eterna Ta glorie și inima mea să fie purificată în dragostea Ta veșnică! Acest tărâm străin este mantaua mea, dar Tu ești Făcătorul și Adăpostul sufletului meu rătăcitor.

    Publicate astăzi

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...