Rahela plânge după copiii ei

    Un ţipăt s-a auzit în Rama, plângere şi bocet mult: Rahela îşi jelea copiii şi nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau. – Matei 2:18

    Am văzut jalea ei, lacrimile care îi curgeau pe obraji una după alta. Avem făgăduinţa din Isaia 43:6: „Voi zice miazănopţii: «Dă încoace!» şi miazăzilei: «Nu opri, ci adu-Mi fiii din ţările depărtate şi fiicele de la marginea pământului.»”

    Tocmai a trecut un an de când fiica ei de şaptesprezece ani a ţinut o predică plină de putere în cadrul săptămânii de rugăciune a tinerilor din biserica noastră. Şi-a declarat fidelitatea ei faţă de Dumnezeu şi era hotărâtă să fie un exemplu pentru Hristos printre prietenii şi colegii de şcoală. Era inteligentă şi puternică, şi totuşi delicată şi îngrijită. Avea multe de oferit. La vârsta de optsprezece ani, ţinta ei a început să se schimbe. Şi-a exprimat dreptul de a lua decizii singură. Nu era neapărat un lucru rău. Dar unele din deciziile ei erau motive mari de îngrijorare pentru mama ei. De exemplu, mersul şi participarea la biserică nu mai era prioritatea fiicei ei; avea alte interese.

    Probabil că mama ei s-a întrebat: Unde am greşit? Ce puteam să fac altfel? Atât de multe mame din toată lumea îşi pun aceleaşi întrebări vechi de când lumea, întrebările poate că au început cu Eva când a trebuit să facă faţă faptului că primul ei născut avea să fie un ucigaş. În parabola lui Hristos despre fiul risipitor (Luca 15:11-32), mama băiatului nu este menţionată. Şi totuşi presupun că ea stătea în pragul uşii cu lacrimile curgându-i pe obraji, privindu-şi fiul mergând înapoi pe drumul spre adevărata libertate.

    Unde am greşit?

    Totuşi, în multe cazuri, nicio faptă greşită nu ar putea fi atribuită aptitudinilor parentale. Copiii aleg uneori o cale mai puţin dorită. Şi întotdeauna există speranţă în timpul aşteptărilor lungi de răspunsuri Ia rugăciuni, în ciuda nopţilor nedormite şi a multelor lacrimi. La fel ca tatăl din parabolă, ne putem ţine privirea aţintită la curba de la capătul drumului şi la încrederea noastră în Dumnezeu. Ne putem ruga ca, într-o zi, să putem „tăia viţelul cel îngrăşat” ca să sărbătorim întoarcerea fiului risipitor.

    Dar oare nu ne-am rătăcit cu toţii departe de Dumnezeu? Cu toate acestea, Salvatorul nostru a plecat să pregătească masa de bun venit pentru toţi aceia care aleg să se întoarcă acasă la El. Eu sunt încântată! Dar tu?


    Sonia Kennedy-Brown

    Rahela plânge după copiii ei - 2019. Dar oare nu ne-am rătăcit cu toţii departe de Dumnezeu? Cu toate acestea, Salvatorul nostru a plecat să pregătească masa de bun venit pentru toţi aceia care aleg să se întoarcă acasă la El. Eu sunt încântată! Dar tu?
    Carolyn Sutton
    Știai că Dumnezeu se bucură când privește la tine? Știai că doar când se gândește la tine Îi tresaltă inima în cântare? Cartea „Note de bucurie”, apărută la Editura Viață și Sănătate, este plină de povestiri care amintesc de frumoasă legătură dintre Tata și tine, fiica Lui prețioasă. Cuvântul lui Dumnezeu ne promite că, prin Fiul Său, ne garantează siguranța. Viitorul nostru este sigur.

    Din aceeași categorie

    Iertarea

    Trebuie să le cerem iertare celorlalți și Tatălui nostru ceresc. El ne iubește atât de mult, că este bucuros să ne ierte. Lăudați numele Lui!

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    Deschide-mi inima!

    Doamne, fie ca dragostea Ta necondiționată să crească în inima mea și să mă determine la acțiune!

    Stând neclintiți

    Pavel ne încurajează să ne rugăm prin Duhul Sfânt în toate ocaziile. Indiferent ce întâmpinăm, putem mereu să stăm neclintiți și să ne rugăm ca Dumnezeu să-Și arate puterea Sa maiestuoasă.

    Publicate astăzi

    A cincea roată

    Nimeni nu ne poate face să ne simțim altfel decât noi acceptăm să o facem. Pentru a ne cunoaște cu adevărat valoarea, ar trebui să nu mai privim în oglinda ochilor celorlalți și nici în oglinda proprie, ci în felul în care ne vede Dumnezeu. Cum crezi că te vede El din moment ce a fost gata să moară pe cruce pentru tine? Cât crezi că valorezi pentru El dacă El spune că „te-a săpat pe palmele Lui”? Nicăieri nu valorezi mai mult decât în ochii Mântuitorului tău; nu-ți desprinde privirea de la El!

    Iertarea

    Trebuie să le cerem iertare celorlalți și Tatălui nostru ceresc. El ne iubește atât de mult, că este bucuros să ne ierte. Lăudați numele Lui!

    Greutăţile financiare

    A trebuit să trecem prin multe încercări, dar acestea ne-au dat mari lecții pentru caracter. Am învățat să apreciem puținul pe care îl aveam, să fim foarte flexibili cu hobby-urile, să ne descurcăm cu puțin și să economisim mult, să exersăm permanent autocontrolul și să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.

    Investește în copiii și nepoții tăi!

    Ne predăm astăzi în mâna Ta, Doamne, și Te rugăm ca mărgăritarele Tale de înțelepciune să devină realitate în viețile noastre, ale tuturor, așa încât nepoții să fie „cununa” bunicilor, iar părinții – „slava” copiilor lor. PROVOCARE: Gândește-te la modalități practice de a întinde punți între generații!

    Idők és alkalmak

    „Mondta pedig nékik: Nem a ti dolgotok tudni az időket vagy alkalmakat, melyeket az Atya...