Îngerul Domnului tabără în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie. – Psalmii 34:7
În Africa de Sud, pe 16 decembrie este sărbătoare. Multe cupluri aleg să îşi unească destinele cu această ocazie. Prietena mea din estul Londrei m-a sunat să îmi spună că fiul ei urma să se căsătorească pe acea dată. Am anticipat în gând tot entuziasmul care va fi pe data respectivă, în acea parte a lumii.
Era ora 11:30 dimineaţa şi eu stăteam la biroul meu când am auzit nişte sunete ciudate. Am mers la fereastră să verific ce se întâmplă, dar nu am văzut pe nimeni în preajmă. M-am întors în birou. După scurtă vreme, am auzit alt sunet: sticlă spartă. Deoarece nu pot vedea dincolo de zidul înalt care desparte casa mea de cea a vecinilor, am crezut că probabil sunt ocupaţi ei cu ceva.
La amiază, în mijlocul zilei, am intrat în bucătărie. Atunci am văzut un tânăr care se uita prin geamul de la bucătărie! Deoarece jaluzeaua de la bucătărie era pe jumătate deschisă, eu l-am putut vedea, dar el nu mă vedea. Am bătut tare în geam şi am strigat isteric: „Ce faci aici?” Imediat a fugit, fără să spună vreun cuvânt.
Curtea mea era îngrădită de jur împrejur pentru siguranţa mea, aşa că nu m-am aşteptat ca cineva să poată intra. Totuşi, tânărul acela a găsit o crăpătură foarte mică, unde se termina sârma ghimpată. Cumva a reuşit să se strecoare prin acea crăpătură şi, de pe acoperiş, a alunecat în curtea îngrădită, reuşind să intre de acolo.
Din cauza poziţionării casei mele, eu nu puteam vedea acea parte a gardului din casă. Aşa că a trebuit să mă uit pe la toate ferestrele de pe cealaltă parte a casei, care aveau vedere înspre parc. Invadatorul a spart geamul de la dormitor, care era înspre gard. Totuşi nu a reuşit să intre în casă din cauza gratiilor împotriva hoţilor. Când am intrat eu în bucătărie, el era pe punctul de a sparge geamul de la bucătărie.
Usa de la bucătărie era încuiată, altfel ar fi intrat în casă fără să îmi dau seama. Nu am crezut că vreodată cineva va reuşi să treacă de gardul meu care îngrădea curtea! M-am cutremurat gândindu-mă ce s-ar fi putut întâmpla.
Îi mulţumesc lui Dumnezeu şi îngerilor Săi că m-au păzit. „Te voi lăuda din toată inima mea, Doamne Dumnezeul meu, şi voi preamări Numele Tău în veci! Căci mare este bunătatea Ta faţă de mine şi Tu îmi izbăveşti sufletul din adânca Locuinţă a morţilor” (Psalmii 86:12,13).
Priscilla E. Adonis
