Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde. – Isaia 65:24
Era prima zi de şcoală după vacanţa de iarnă. La acea vreme aveam treisprezece ani. Eram la locul meu în clasă, în partea din stânga, în faţă. Aproape de pauză, profesoara a spus: „Aş vrea ca fiecare dintre voi să se ridice din bancă şi să ne spună ce cadou a primit.”
O, nu! mi-am zis eu. Familia mea era foarte săracă. O organizaţie caritabilă locală dăruia cutii cu cadouri copiilor, însă doar până la vârsta de doisprezece ani. Deoarece acum aveam treisprezece ani, nu mă mai încadrasem pentru a primi un cadou şi în acel an. Aşa că tot ce primisem a fost un furou alb, de care chiar aveam nevoie.
Trebuia să iau o decizie: Să spun adevărul şi să mă tachineze copiii fără milă sau să spun o minciună, şi astfel să scap de râsetele copiilor? Mama m-a învăţat să spun adevărul întotdeauna, aşa că era o decizie foarte grea.
Cu cât profesoara se apropia mai mult de banca mea, cu atât stresul şi anxietatea erau mai mari. Ce să fac?
Apoi profesoara a început să îi întrebe pe copiii de pe rândul meu ce cadou primiseră. În acel moment nervii îmi erau întinşi la maximum. Ce să fac?
Tocmai când profesoara urma să mă întrebe pe mine, am auzit soneria zgomotoasă. Dacă m-aţi pune să descriu cât de uşurată m-am simţit în acel moment de maximă tensiune, aş putea să spun doar atât: „Clopoţel.” Am fost atât de uşurată, încât eram în stare să plâng. Chiar am fost salvată de clopoţel.
De multe ori, ca adulţi, nu înţelegem anumite situaţii şi, fără să vrem, îi punem pe unii copii într-o postură în care trebuie să aleagă între două lucruri foarte stresante şi nedorite. Profesoara credea că face o activitate frumoasă împreună cu clasa, invitându-i pe copii să spună ce cadouri primiseră. Totuşi, fără să vrea, m-a pus în situaţia de a alege între o conştiinţă curată, dar o viaţă socială nefericită sau invers.
La fel ca mama mea, noi trebuie să îi învăţăm pe copiii noştri să-I ceară ajutorul lui Dumnezeu pentru a face ce este bine. De asemenea, îi putem face să înţeleagă că Isus îi va ajuta în orice situaţie. Sunt foarte fericită că Hristos a înţeles nevoia mea din acea zi. El a răspuns înainte ca eu să Îl rog.
Ruth Cantrell
