Articolul precedentCătre primul meu născut
    Articolul următorCa la început

    S-a dus

    Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiţi de El. – Psalmii 116:15

    S-a dus, s-a dus pentru totdeauna. Locuieşte tot lângă noi, dar soacra mea de o sută unu ani nu mai poate purta o conversaţie normală şi nici nu mă mai recunoaşte. Într-un fel, ea a plecat. Călătoria noastră împreună a început în urmă cu patruzeci şi doi de ani, într-o seară călduroasă în Michigan, când am mâncat o porţie generoasă de prăjitură cu căpşuni, în umilul ei cămin pătruns de dragostea familială. Ea era amabilă, tăcută, iubitoare şi o bucătăreasă uimitoare. Treisprezece luni mai târziu, am fost binecuvântată să îi devin noră. Într-un timp scurt am descoperit că viaţa soacrei mele era definită de cuvântul binecuvântare. Inima ei era iubitoare, urechile ei ştiau să asculte, braţele ei erau gata să îmbrăţişeze şi mâinile erau pregătite să gătească pentru familie, prieteni, biserică şi vecini.

    După pierderea tragică a ajutorului ei de-o viaţă şi a celui mai bun prieten al ei, cu câţiva ani în urmă, la vârsta de optzeci şi şapte de ani, ea şi-a părăsit casa care i-a fost cămin timp de cincizeci şi şase de ani, pentru a ne deveni vecină. Ne împrumutam una de la cealaltă, serveam prânzul împreună, ne simţeam bine la cumpărături şi ne ajutam una pe alta la nevoie, ca nişte bune vecine. Eu şi soţul meu, Ken, ne bucuram să fim beneficiarii bunătăţilor gătite de ea. A fost o etapă frumoasă, dar, din păcate, etapele vieţii nu ţin mult. Soţul meu a avut neplăcuta sarcină de a-i lua cheile de la maşină. Adesea avea nevoie de ajutor ca să deschidă o conservă; începea să încurce ingredientele din reţete bine cunoscute, vechi; a fost nevoie să îi punem o brăţară de alertă medicală. Cum aşa? Soacra mea, care de obicei era foarte îngrijită, acum sărea peste băi, îşi petrecea zilele în halat şi mânca doar covrigei, chipsuri sau bomboane, în timp ce stătea în balansoar.

    Următorul pas dureros pentru noi a necesitat multe telefoane, muncă de cercetare şi comunicare între fraţi cu privire la ajutor la curăţenie şi un monitor între apartamentul ei şi casa noastră. Noaptea, când era confuză, Ken mergea lângă patul ei doar să o asculte şi să îi liniştească temerile. Dar a sosit o altă etapă, cu şi mai multe interviuri, telefoane şi muncă de cercetare. Deja mult iubita mea soacră trebuia să aibă îngrijitor pe timpul zilei. Nu mai avea deloc independenţă şi pentru noi era foarte greu. Pe măsură ce capacitatea ei mintală scade, pe zi ce trece, inima mea este întristată de această pierdere enormă – realitatea neplăcută a vieţii. Ea nu mai este şi, după cum a scris unul dintre îngrijitorii ei într-un vers al unui cântec, „ea s-a întors în propria copilărie”. Persoana preţioasă care l-a crescut pe soţul meu şi pe cei patru fraţi ai lui mai mari acum îşi strigă mama. Fiecare strigăt al ei îmi adânceşte dorul de apropiata revenire a lui Isus. „Iată, Eu fac toate lucrurile noi” (Apocalipsa 21:5).


    Sandy Colburn

    S-a dus - 2020. Ea era amabilă, tăcută, iubitoare şi o bucătăreasă uimitoare. Treisprezece luni mai târziu, am fost binecuvântată să îi devin noră. Într-un timp scurt am descoperit că viaţa soacrei mele era definită de cuvântul binecuvântare.
    Carolyn Rathbun Sutton
    Atunci când incertitudinile vieții ne copleșesc, uităm pe moment că avem aproape un refugiu de nezdruncinat. Acel refugiu este Isus. De la El vin numai lucruri bune. Dacă privim numai la Isus, putem fi sigure că El ne va călăuzi prin cele mai negre zile și nopți. Deoarece ne iubește nespus de mult, Isus dorește ca noi să înțelegem că ne este întotdeauna alături și că se îngrijește mereu de tot ce avem nevoie. Cartea „În prezența Sa” este o carte apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Crainicul cu clopoțel

    Fiecăruia ni s-au dat daruri pe care să le folosim pentru Domnul. Fiecare dintre noi are nevoie să-și concentreze cele mai importante energii pentru ca darul său să le fie de folos altora. Fie ca Dumnezeu să ne ajute să cercetăm Scripturile și să cerem asistența Duhului Sfânt înainte de a face greșeli.

    Dumnezeu l-a folosit pe soțul meu ca să-mi schimbe perspectiva

    Dumnezeu mi-a arătat clar că acea carte nu este despre mine, ci menirea ei este să-i ajute pe mulţi peregrini pe drumul spinos al vieții și să-I aducă Lui slavă. Îi mulțumesc Domnului pentru dragostea Lui necondiționată, pentru favoarea nemeritată și pentru harul Său minunat!

    Salvat de o întâlnire de comitet

    Când ne începem ziua, să ne străduim să-L punem pe Dumnezeu în locul cuvenit. Doar făcând astfel îngerul Domnului își va așeza tabăra în jurul nostru și ne va păzi de orice rău.

    Viziunea unei mame

    Nu este ușor să te dai la o parte pentru ca Dumnezeu să-Și poată face lucrarea. A fost nevoie ca El să-mi amintească de mai multe ori acest lucru, pentru a mă elibera de povara pe care nu trebuia să o port.

    Publicate astăzi

    Locul trei pe podium

    Ce exercițiu și ce antrenament ar trebui să facem pentru ca modestia și recunoștința să ne caracterizeze chiar și în momentele noastre de glorie sau de împlinire de orice fel?

    Crainicul cu clopoțel

    Fiecăruia ni s-au dat daruri pe care să le folosim pentru Domnul. Fiecare dintre noi are nevoie să-și concentreze cele mai importante energii pentru ca darul său să le fie de folos altora. Fie ca Dumnezeu să ne ajute să cercetăm Scripturile și să cerem asistența Duhului Sfânt înainte de a face greșeli.

    Răzbunarea nu este a noastră

    Ţi-a greşit cândva cineva? Dacă te gândeşti la răzbunare, ia în considerare ce spune Dumnezeu: „Răzbunarea este a Mea, Eu voi răsplăti.” El nu-ţi cere să te răzbuni, mai degrabă să împlineşti nevoile de bază ale vrăjmaşului tău, după cum te îndrumă textul de astăzi.

    Mi-ar plăcea ca biserica mea să fie… biserică

    Roagă-te pentru spiritul de comunitate din biserica ta! PROVOCARE: Gândește-te la o idee care ar putea îmbunătăți părtășia dintre credincioși și pune-o în aplicare!

    Bizonyosodjunk meg Isten jóságáról!

    „Érezzétek és lássátok meg, hogy jó az Úr! Boldog az az ember, aki Őbenne bízik.”...