Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti. – Efeseni 6:12
Mai multe săptămâni la rând m-am rugat zilnic ca Isus să îl ia pe diavol de după cap, să îl coboare scările şi să îl dea pe uşă afară, spunându-i că nu este loc pentru el în casa mea – deoarece Isus rămânea ca oaspete în acea zi. Când înălţăm acea rugăciune, simţeam eliberare de toate ispitele. îmi părea mult mai uşor să mă împotrivesc lor.
Apoi a venit o zi de vineri, ziua pregătirii pentru Sabar. Pe lista mea erau multe lucruri care trebuiau făcute: prepararea hranei, coptul pâinii şi curăţenia. Cu o seară înainte, după ce am pregătit o oală de cartofi, am lăsat punga de la cartofi pe jos, lângă chiuvetă, cu gândul că o voi pune la loc „imediat”. Era ora nouă şi jumătate vineri dimineaţa şi eram ocupată lângă chiuvetă, tăiam ceva cu foarfeca; apoi am facut un pas în lateral şi m-am împiedicat de punga de la cartofi. Am plonjat pe podea, m-am lovit de coşul de gunoi şi am dat cu capul de tocul uşii. M-am ridicat supărată, dând vina pe cartofii care m-au împiedicat. M-am aşezat să mă liniştesc şi să îmi mai revin puţin. La scurt timp după aceea, m-am întors în bucătărie să îmi termin treaba.
După prânz, am trecut pe lângă masă ca să pun un vas de sticlă înapoi în dulap. Fără să îmi dau seama, din nou am plonjat cu viteză pe podea. După ce m-am dezmeticit, am văzut că bolul de sticlă era în siguranţă la mine în mână. M-am ridicat întrebându-mă ce se întâmplase. M-am întors să verific cablul de la calculator, să văd dacă de el mă împiedicasem. Dar acesta şedea pe podea nederanjat, şi calculatorul de pe masă nu se mişcase nici măcar un centimetru. Din nou m-am aşezat puţin pentru a mă linişti. Stând acolo, Dumnezeu mi-a arătat clar răspunsul. După două săptămâni în care mă împotrivisem atacurilor lui Satana, fără îndoială că el voia să se revanşeze. Fac această afirmaţie cu multă seriozitate. Cu adevărat el dorea să mă rănească şi să mă împiedice să îmi termin pregătirile pentru Sabat.
Satana este hotărât să fure, să ucidă şi să distrugă, dar Isus a venit să ne dea viaţă şi să ne-o dea din belşug (vezi Ioan 10:10). Îl laud pe Dumnezeu pentru îngerii care ne înconjoară (vezi Psalmii 34:7). De două ori într-o zi am avut un obiect periculos în mână. De ambele dăţi am căzut aproape de scări şi de ambele dăţi nu am păţit nimic, reuşind să mă ridic singură, fără niciun os rupt. Lăudat fie Dumnezeu!
Elizabeth Versteegh Odiyar
