Vacile de pe câmp (I)

    Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse şi iată că erau foarte bune. – Geneza 1:31

    Blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale. – Geneza 3:17

    La început, viaţa a fost perfectă. Domnul foloseşte cuvântul „bun” pentru a descrie ce făcuse El, dar în societatea de astăzi, dacă spui că ceva este „bun,” înseamnă doar „acceptabil”. Am devenit atât de bombastici în limbaj, încât avem nevoie de mai multe semne de exclamaţie şi de modalităţi mai extraordinare, mai neobişnuite şi mai şic de a ne exprima bucuria, fericirea şi aprobarea. Totuşi, Domnul spune „că erau foarte bune” cu încredere, cu certitudine şi în mod definitiv. Creaţia Sa era cu adevărat bună. Nu exista nimic rău; nu exista stricăciune, durere sau dezamăgire. Până când, desigur, şi-a făcut intrarea păcatul.

    Când ne gândim la faptul că Eva a fost înşelată şi la alegerea lui Adam de a mânca din fructul oprit – primul pas spre păcat -, este important să ne amintim că, odată cu acest prim păcat, au intrat în lume toate relele. Poate primul păcat nu părea atât de rău; Adam a muşcat doar puţin din fructul oprit. De câte ori nu s-au dus copiii la recipientul cu dulciuri şi au mâncat ceea ce nu aveau voie? Poate că nu îţi priveşti copilul ca pe un răufăcător din cauza faptei lui, dar în aceasta constă caracterul înşelător al păcatului. Din punctul de vedere al veşniciei, un păcat este la fel de rău ca următorul.

    Primii noştri părinţi au ales răul, chiar dacă poate credeau că era doar pentru o clipă. Totuşi, Domnul spune: „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt” (Matei 6:24). El a mai spus: „Cine nu este cu Mine este împotriva Mea” (Matei 12:30). Un singur păcat nu poate fi comparat cu un alt păcat, căci simpla întoarcere de la Dumnezeu şi de la dragostea Sa, chiar şi pentru o clipă, este cel mai rău lucru pe care îl putem face. În acel moment, noi devenim robi ai diavolului.

    Mergeam cu maşina într-o zi răcoroasă de primăvară. Ploaia îmi biciuia parbrizul în timp ce treceam pe lângă o păşune plină cu vaci, la poalele unui deal. Multe dintre ele fătaseră, probabil în urmă cu doar câteva zile, iar acum viţeii stăteau lângă ele pe această vreme aspră. De ce trebuiau să stea afară pe o vreme atât de rea? Apoi mi-am dat seama că răspunsul avea de-a face cu ceva ce eu făcusem.

    Naomi Striemer

    Vacile de pe câmp (I) - 2020. Domnul spune „că erau foarte bune” cu încredere, cu certitudine şi în mod definitiv. Creaţia Sa era cu adevărat bună. Nu exista nimic rău; nu exista stricăciune, durere sau dezamăgire. Până când, desigur, şi-a făcut intrarea păcatul.
    Carolyn Rathbun Sutton
    Atunci când incertitudinile vieții ne copleșesc, uităm pe moment că avem aproape un refugiu de nezdruncinat. Acel refugiu este Isus. De la El vin numai lucruri bune. Dacă privim numai la Isus, putem fi sigure că El ne va călăuzi prin cele mai negre zile și nopți. Deoarece ne iubește nespus de mult, Isus dorește ca noi să înțelegem că ne este întotdeauna alături și că se îngrijește mereu de tot ce avem nevoie. Cartea „În prezența Sa” este o carte apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Dumnezeu încă răspunde rugăciunilor unei mame

    Dumnezeu este mereu la cârmă. El ne răspunde la rugăciuni, urmărindu-i cu privirea pe copiii Lui, binecuvântând chiar și o mamă singură căreia i-a fost încredințată o mare răspundere, care poate fi împlinită doar cu Domnul alături.

    Călăuzirea lui Dumnezeu

    El ne vede și ne aude. Atunci când suntem pierduți, fie în mod fizic, fie spiritual, tot ceea ce trebuie să facem este să cerem călăuzire. El este ajutorul, Protectorul și Refugiul nostru. Dumnezeu este atât de bun!

    Voi cinsti pe cine Mă cinstește

    Îi mulțumesc Tatălui ceresc pentru răspunsul Lui rapid. Adesea, când plănuiesc programa pentru studenții mei, cer călăuzire de sus, iar El îmi răspunde prin idei excelente, care nu numai că îmbogățesc cunoștințele studenților, dar îmi și furnizează ocazii pentru a împărtăși bunătatea Sa.

    Fascinația neobișnuitului

    Isus în iesle – rumen în obraji și neajutorat – ne-a arătat cât de vulnerabil S-a făcut, din dragoste pentru noi. Nu a dus El pe pământ o viață dintre cele mai neobișnuite? Și acest fel neobișnuit de a fi nu a fost pentru El și pentru noi o binecuvântare?

    Publicate astăzi

    4K

    Înțeleptul ține pasul cu evoluția lucrurilor, dar evită să facă din aroganță și spoială filozofia lui de viață. Nu trebuie să umbli ponosit pentru a trăi onest, dar în mod sigur nu avem niciun avantaj dacă purtăm mască. Orice mască aduce cu sine sentimente de teamă și vinovăție.

    Dumnezeu încă răspunde rugăciunilor unei mame

    Dumnezeu este mereu la cârmă. El ne răspunde la rugăciuni, urmărindu-i cu privirea pe copiii Lui, binecuvântând chiar și o mamă singură căreia i-a fost încredințată o mare răspundere, care poate fi împlinită doar cu Domnul alături.

    Mulţumirea

    Nu trebuie să aşteptăm până când deţinem una sau alta pentru a fi fericiţi. Putem chiar acum să fim mulţumitori; astăzi avem deja suficiente lucruri care să ne bucure. Putem fi recunoscători în orice situaţie ne-am afla.

    Binecuvântare sau blestem?

    Doamne ajuta-ma sa nu repet greseala lui Eli PROVOCARE: Croiește cărări drepte, oferind un model demn de cinste și dovedind responsabilitate!

    Isten reformra szólít fel

    „És ez Őelőtte fog járni az Illés lelkével és erejével, hogy az atyák szívét a...