Toate îşi au vremea lor şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui. – Eclesiastul 3:1
Pentru unele dintre noi, cele douăzeci şi patru de ore din zi nu sunt niciodată suficiente pentru a face tot ce avem de făcut. Programul ni se aglomerează rapid, seara ne zboară gândul la muncă, familia şi prietenii au nevoie de atenţia noastră şi apoi mai este şi chestia asta pe care o numim somn. Cum să le cuprinzi pe toate? Ce poţi lăsa pe dinafară? Ne programăm să facem un lucru după celălalt, fără timp de odihnă sau respiro. Alergăm fără energie în majoritatea timpului.
Biblia ne prezintă un mod mai bun de a trăi: să avem inima şi mintea aţintite spre lucrurile care contează cu adevărat. Psalmistul spune: „Doamne, spune-mi care este sfârşitul vieţii mele, care este măsura zilelor mele, ca să ştiu cât de trecător sunt!” (Psalmii 39:4).
Dumnezeu ne dă tuturor 24 de ore în fiecare zi – 1 440 de minute. Dintre acestea, chiar dacă am petrece 20 de minute în devoţiune personală, tot ne-ar mai rămâne 1 420 de minute pentru toate celelalte lucruri. Nu este minunat?
Întrebarea este: Cum facem ca aceste minute scurte de devoţiune să aibă valoare în zilele noastre atât de aglomerate? Aş vrea să vă sugerez câteva lucruri importante.
Alege în fiecare zi unde şi cum vrei să îţi petreci momentele cu Dumnezeu, acordându-I timpul pe care Îl merită. Trei lucruri pe care eu obişnuiesc să le practic s-au dovedit utile atunci când mă opresc şi îl aştept pe Domnul: (1) îl întâlnesc pe Dumnezeu, (2) îl ascult pe Dumnezeu şi (3) vorbesc cu Dumnezeu. Întâlnirea cu Domnul necesită angajament din partea ta, un plan. Ascultarea a ceea ce spune Dumnezeu cere din partea ta să stai liniştită, să faci o pauză. Vorbitul cu Dumnezeu cere comuniune, o inimă deschisă. Noi avem nevoie să acceptăm invitaţia Lui: „Veniţi la Mine şi învăţaţi de la Mine.” Este important să ne punem timpul în mâna lui Dumnezeu, în special la începutul fiecărei zile, valorificând fiecare clipă! După cum citim şi în Psalmii 39:4, conştienţa faptului că zilele ne sunt numărate ne ajută să ne concentrăm pe lucrurile care ne aduc adevărata fericire, pace şi rost în viaţă.
Ne putem ruga alături de psalmist: „Doamne, descoperă-mi sfârşitul! Care este măsura zilelor mele? Fă-mă să ştiu cât sunt de trecăt[oare]!” (Psalmii 39:4, NTR).
Raquel Queiroz da Costa Arrais
