Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Râu, sau dumnezeilor amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului. – Iosua 24:15
De ce nu mă apreciază şi pe mine cineva măcar o dată? m-am plâns eu într-o seară. Asta după o zi în care soţul meu a fost prea ocupat ca să îmi ofere o îmbrăţişare, fiul meu mai mare mormăia doar răspunsuri monosilabice la întrebările mele şi băiatul cel mic întotdeauna avea nevoie de ceva de la mine. Apoi am auzit telefonul sunând. O soră de la biserică m-a invitat să iau parte la o conferinţă a femeilor şi m-a rugat să pregătesc câteva gânduri din Iosua 24:15. Deşi am fost de acord, în sinea mea am spus: Poate că nu este cel mai potrivit moment să vorbesc despre acest verset, deoarece eu sunt atât de nemulţumită acum de viaţa mea. Ce aş putea să le spun celorlalţi despre acest subiect?
Când am recitit acest verset cunoscut de mine, pronumele eu şi mea au căpătat o semnificaţie nouă: „eu şi casa mea”. Atunci mi-a vorbit glasul blând şi dulce al Duhului Sfânt. „Da, de aici începe totul – cu tine. Comunicarea cu fiul tău începe de la tine. Atmosfera din cămin începe de la tine. Dacă ai o inimă iubitoare în familia ta, atunci toată casa ta va fi plină de căldură şi iubire!” Cu umilinţă I-am cerut Domnului să mă ierte. Eu aşteptasem ca alţii să facă ceea ce trebuia să înceapă de la mine. Cu lacrimi de recunoştinţă I-am mulţumit Domnului pentru exemplul Său. El a fost primul care a venit şi ne-a abordat cu dragoste, cu bunătate şi cu iertare.
În acea seară am luat hotărârea să fiu prima din familie care să înceapă să facă primul pas. Nu doream să aştept până când soţul meu venea la mine. În schimb, făceam tot ce puteam, ori de câte ori puteam, să îi ofer o îmbrăţişare. Nu mai strigam la copiii mei şi nici nu mai aşteptam ca ei să îmi vorbească frumos. Eu eram prima care le vorbea frumos, cu iubire, şi le arătam cât de preţioşi sunt pentru mine. Fac tot ce pot ca în fiecare zi să îmi umplu inima cu dragostea lui Isus şi să o las să strălucească din mine către fiecare persoană cu care mă întâlnesc în acea zi.
Astăzi, dacă viaţa nu este aşa cum ţi-ai fi dorit, atunci fă paşi înspre schimbare – şi începe cu tind Ia hotărârea de a fi prima care oferă iubire, care iartă şi care poartă de grijă. Când ne comportăm ca nişte cetăţeni ai cerului, pacea lui Dumnezeu ne va umple inima.
Irina Begas
