Şi noi dar, fiindcă suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şi să alergăm cu stăruinţă în alerqarea care ne stă înainte. – Evrei 12:1
În cartea Exodul, la capitolul 14, citim că poporului Israel îi era teamă de armata egipteană care îl urmărea. Cei din popor l-au acuzat pe Moise că i-a dus în pustie ca să moară (v. 11, 12). După ce le-a ascultat acuzaţiile, Moise a răspuns: „Nu vă temeţi de nimic, staţi pe loc şi veţi vedea izbăvirea pe care v-o va da Domnul în ziua aceasta, căci pe egiptenii aceştia, pe care-i vedeţi azi nu-i veţi mai vedea niciodată” (v. 13).
În urmă cu câteva luni am hotărât să includ în programul meu zilnic de exerciţii şi alergatul. Când i-am spus ce voiam să fac prietenei mele, Jessica, ea a răspuns nerăbdătoare: „Ar trebuit! Te voi ajuta şi eu!” În prima săptămână de alergat, Jessica m-a pus să încep intr-un ritm care credea că este bun pentru mine. După ce m-a privit, ea a spus: „Robin, poţi mai mult, dar tu eşti cea mai mare piedică a ta. Chiar de când începi să alergi porneşti cu gândul să te dai bătută.” În a doua săptămână, Jessica mi-a spus că ea credea că aş putea să fac o tură de teren fără să mă opresc. Când ne-am început încălzirea pe un deal din apropiere de pe care se vedea pista, Jessica mi-a spus: „Robin, priveşte la pistă. Nu te gândi că vei rămâne fără aer sau că vei obosi, ci imaginează-ţi că duci la bun sfârşit alergarea.”
Adesea ne lăsăm cuprinşi de lucrurile care ne distrag atenţia şi de probleme care ar putea include ceea ce cred alţii despre noi sau propria gândire negativă; şi noi, asemenea poporului Israel, uităm şi pierdem din vedere ţinta pe care Dumnezeu ne-a pus-o înainte. Evrei 12:1,2 ne reaminteşte: „… Să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.”
Doamne, Tu ne vezi şi ne cunoşti pe fiecare personal. În această dimineaţă mă rog să am gândul lui Hristos, „care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea”. Astăzi, când alergăm în cursa vieţii, ajută-ne să o facem cu Tine în gând şi fără să murmurăm sau să ne plângem. Amin!
Robin C. Cleary
