Domnul oştirilor a jurat şi a zis: „Da, ce am hotărât se va întâmpla, ce am pus la cale se va împlini.” – Isaia 14:24
Dacă şi tu eşti ca mine, înseamnă că ai dat din cap uimită de cât de repede trece timpul şi cât de repede zboară lunile din calendar, anii. Cu cât înaintez în vârstă, cu atât îmi dau seama mai mult că viaţa pe acest pământ este foarte scurtă în comparaţie cu veşnicia împreună cu Isus. Sunt câteva aspecte în viaţa aceasta care îmi sunt dragi inimii mele, aşa că dacă cuvântul „ţintit” nu face parte din vocabularul meu, îmi este teamă că voi regreta faptul că am trecut pe lângă multe ocazii.
Recuperarea după o gripă recentă mi-a dat suficient timp să mă gândesc şi să citesc. Cuvântul „ţintit” mi-a venit în minte. Dacă nu am o ţintă în ceea ce priveşte căsnicia, copiii, lucrarea şi anumite relaţii, atunci nu voi avea timp pentru acestea. Poate vor fi trecute cu vederea. La fel ca şi căsnicia mea. Eu şi soţul meu ne iubim, dar poate fi destul de dificil să ne găsim timp pentru noi doi – să comunicăm cu adevărat, să facem lucruri distractive împreună, să ne cunoaştem mai bine şi să ne preţuim unul pe celălalt. Acelaşi lucru poate fi spus şi despre copiii noştri adulţi care nu locuiesc aproape de noi. Desigur, vorbim la telefon, ne scriem mesaje şi e-mailuri, dar a fi acolo în persoană, pentru mine înseamnă cireaşa de pe tort. De asemenea, pentru mine şi soţul meu este important să facem lucrare misionară împreună. Soţul meu este pastor, aşa că este implicat în mai multe proiecte cu membrii bisericii. Deşi eu lucrez cu normă întreagă, totuşi simt nevoia să intru în legătură cu cei din jurul meu. În plus, mai sunt şi alte relaţii familiale care trebuie şi ele întreţinute.
Aşa că eu şi soţul meu am început să fim mai atenţi cu aceste aspecte şi am făcut o listă cu câteva lucruri care sunt importante pentru noi. Pentru căsnicia noastră, ne-am propus să facem ceva împreună o dată pe săptămână, de exemplu să avem un proiect comun, să ieşim în oraş şi chiar să facem activităţi misionare. O dată pe trimestru ne-am propus să mergem undeva, la munte.
Ştiu că Domnul Isus Hristos a avut şi are o ţintă în ceea ce ne priveşte. În mod intenţionat a luat hotărârea de a părăsi cerul pentru a veni pe acest pământ într-o misiune de salvare. Intenţionat a renunţat la slava Lui pentru o viaţă de sărăcie. Totul a fost bine gândit şi planificat; o parte a darului ţintit pe care dragostea ni l-a dăruit – Domnul Isus. Când privim la faţa Lui şi ne dăm seama de adâncimea dragostei Sale intenţionate, inimile noastre se topesc şi gândurile cele mai pline de iubire se înalţă spre El.
Valerie Hamei Moikone
