Articolul precedentTu ce alegi?
    Articolul următorDin moarte la viață

    O făptură atât de minunată!

    Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! – Psalmii 139:14

    Era o primăvară timpurie şi o după-amiază numai bună pentru o plimbare în natură. Eu şi copiii mei ne simţeam gata de aventură şi am mers să explorăm zonele nou-descoperite din rezervaţia naturală din apropierea casei. A fost distractiv să ne plimbăm pe lângă zidurile vechi de împrejmuire şi să ne căţărăm pe cele mai joase.

    Totuşi legea naturală a gravităţii şi-a demonstrat veridicitatea în acea după-amiază într-un mod foarte dureros – cel puţin pentru mine. Mai întâi, cu toate că nu mai sunt chiar atât de tânără, m-am căţărat pe unul din ziduri. Până aici totul bine. Dar apoi a sosit momentul să mă dau jos. Copiii au sărit, lucru foarte uşor pentru ei.

    Sunt sigură că şi eu pot, îmi spuneam în gând. Dar, în momentul în care am aterizat, mi-am dat seama numaidecât că făcusem o greşeală. Au! A durut şi încă doare!

    Ieri ascultam o carte audio, cu piciorul rănit încă bandajat, mi-a atras atenţia un lucru pe care l-am auzit. Spunea aşa: „Dacă un om este rănit sau îşi rupe vreun os, natura începe să repare numaidecât stricăciunea. Agenţii vindecători stau în aşteptare chiar înainte de a fi nevoie de intervenţie; şi, de îndată ce un organ suferă, toată energia este aruncată în lucrarea de refacere.” (Ellen G. White, Educaţie, p. 113, în orig.)

    Doar imaginaţi-vă: „Toată energia este aruncată în lucrarea de refacere!” Cu adevărat, am fost creaţi în mod minunat!

    Cu toţii ne-am rănit (unele răni sunt chiar rezultatul propriilor acţiuni) sau am trecut prin boală la un moment dat. Totuşi, cu câtă credincioşie îşi face trupul nostru datoria de refacere! Este privilegiul nostru să ajutăm natura în lucrarea dată ei, oferindu-i trupului nostru ceea ce are nevoie cel mai mult când suntem bolnavi sau răniţi. În cazul meu – chiar acum, când scriu – trebuie să îi ofer organismului meu mai multă odihnă, de care are atâta nevoie. Pot consuma anumite alimente care vor grăbi procesul de vindecare.

    Ba mai important, pot fi recunoscătoare pentru această „maşinărie” minunată şi sunt uimită de măreţia lui Dumnezeu, Maestrul Arhitect! O inimă veselă, recunoscătoare, aduce vindecare oaselor (vezi Proverbele 17:22)!

    Belinda Solomon

    O făptură atât de minunată! - 2020. Este privilegiul nostru să ajutăm natura în lucrarea dată ei, oferindu-i trupului nostru ceea ce are nevoie cel mai mult când suntem bolnavi sau răniţi. În cazul meu - chiar acum, când scriu - trebuie să îi ofer organismului meu mai multă odihnă, de care are atâta nevoie.
    Carolyn Rathbun Sutton
    Atunci când incertitudinile vieții ne copleșesc, uităm pe moment că avem aproape un refugiu de nezdruncinat. Acel refugiu este Isus. De la El vin numai lucruri bune. Dacă privim numai la Isus, putem fi sigure că El ne va călăuzi prin cele mai negre zile și nopți. Deoarece ne iubește nespus de mult, Isus dorește ca noi să înțelegem că ne este întotdeauna alături și că se îngrijește mereu de tot ce avem nevoie. Cartea „În prezența Sa” este o carte apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Dumnezeu încă răspunde rugăciunilor unei mame

    Dumnezeu este mereu la cârmă. El ne răspunde la rugăciuni, urmărindu-i cu privirea pe copiii Lui, binecuvântând chiar și o mamă singură căreia i-a fost încredințată o mare răspundere, care poate fi împlinită doar cu Domnul alături.

    Călăuzirea lui Dumnezeu

    El ne vede și ne aude. Atunci când suntem pierduți, fie în mod fizic, fie spiritual, tot ceea ce trebuie să facem este să cerem călăuzire. El este ajutorul, Protectorul și Refugiul nostru. Dumnezeu este atât de bun!

    Voi cinsti pe cine Mă cinstește

    Îi mulțumesc Tatălui ceresc pentru răspunsul Lui rapid. Adesea, când plănuiesc programa pentru studenții mei, cer călăuzire de sus, iar El îmi răspunde prin idei excelente, care nu numai că îmbogățesc cunoștințele studenților, dar îmi și furnizează ocazii pentru a împărtăși bunătatea Sa.

    Fascinația neobișnuitului

    Isus în iesle – rumen în obraji și neajutorat – ne-a arătat cât de vulnerabil S-a făcut, din dragoste pentru noi. Nu a dus El pe pământ o viață dintre cele mai neobișnuite? Și acest fel neobișnuit de a fi nu a fost pentru El și pentru noi o binecuvântare?

    Publicate astăzi

    4K

    Înțeleptul ține pasul cu evoluția lucrurilor, dar evită să facă din aroganță și spoială filozofia lui de viață. Nu trebuie să umbli ponosit pentru a trăi onest, dar în mod sigur nu avem niciun avantaj dacă purtăm mască. Orice mască aduce cu sine sentimente de teamă și vinovăție.

    Dumnezeu încă răspunde rugăciunilor unei mame

    Dumnezeu este mereu la cârmă. El ne răspunde la rugăciuni, urmărindu-i cu privirea pe copiii Lui, binecuvântând chiar și o mamă singură căreia i-a fost încredințată o mare răspundere, care poate fi împlinită doar cu Domnul alături.

    Mulţumirea

    Nu trebuie să aşteptăm până când deţinem una sau alta pentru a fi fericiţi. Putem chiar acum să fim mulţumitori; astăzi avem deja suficiente lucruri care să ne bucure. Putem fi recunoscători în orice situaţie ne-am afla.

    Binecuvântare sau blestem?

    Doamne ajuta-ma sa nu repet greseala lui Eli PROVOCARE: Croiește cărări drepte, oferind un model demn de cinste și dovedind responsabilitate!

    Isten reformra szólít fel

    „És ez Őelőtte fog járni az Illés lelkével és erejével, hogy az atyák szívét a...