Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările. – Proverbele 3:6
Când m-am pensionat în 2008, Walter, soţul meu, mi-a promis că vom putea să ne mutăm mai aproape de familia noastră, aşa că numaidecât am început să fac ordine în casă. Dar un an mai târziu şi-a schimbat total părerea. Ideea de a se muta îi provoca prea mult stres şi susţinea sus şi tare în faţa tuturor că el nu se va muta niciodată! Iubea casa în care locuiam, locul de muncă de unde se pensionase, prietenii, biserica, bărbierul, magazinul de unde ne făceam cumpărături şi meciurile de fotbal american ale echipei Kansas City Chiefs.
În 2010, fiind în vizită la fiul şi nora noastră care locuiesc în Atlanta, Georgia, am văzut un cartier care ne-a plăcut foarte mult, dar preţurile caselor erau cu mult peste ceea ce ne permiteam noi. Acea călătorie m-a entuziasmat atât de tare, încât, la întoarcerea acasă, am sunat agentul imobiliar. Cu siguranţă nu strică să aflu mai multe informaţii, m-am gândit eu. În cele din urmă, am invitat agentul imobiliar la noi acasă. Ajuns la noi, el l-a întrebat pe Walter care erau motivele pentru care dorea să se mute. El şi-a ridicat privirea din ziar şi a spus: „Nu vreau.” Am fost răvăşită şi I-am promis Domnului că, dacă nu era voia Lui să ne mutăm, voi fi mulţumită să trăiesc în căsuţa noastră. Familia şi prietenii mi s-au alăturat în rugăciune pentru viitorul nostru, cerând împlinirea făgăduinţei din Filipeni 4:6: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri.”
În 2011 au început să se întâmple minuni. Walter a devenit atât de dezgustat de meciurile de fotbal american ale echipei Chiefs, încât a vândut biletele pentru ambele sezoane, bilete pe care ni le tot cumpăraserăm în ultimii patruzeci de ani. (Isuse, Îţi mulţumesc!) Timp de mai mulţi ani i-a plăcut foarte mult locul de muncă temporar pe care îl primise la Fisc în calitate de pensionar, până când a primit o sarcină pe care a urât-o. La sfârşitul acelei perioade şi-a dat demisia. (Isuse, Îţi mulţumesc!) După ce timp de treizeci şi trei de ani am locuit în căsuţa noastră confortabilă, vecinii au început să se mute şi valoarea proprietăţilor din cartier a scăzut. Am scos casa la vânzare în iulie 2012 şi, în septembrie, am mers în vizită în Atlanta. Şi acolo preţul caselor scăzuse drastic din cauza recesiunii şi a executării silite şi oferta noastră pentru o casă a fost acceptată. După ce am locuit în Kansas City, Missouri, timp de atât de mulţi ani, ne-am mutat în Atlanta cu doar două zile înainte ca nepoatele noastre gemene să vină pe lume. Şi acum îl lăudăm pe Dumnezeu, din mâna căruia vin toate binecuvântările!
Doamne, ajută-mă ca în orice situaţie să las lucrurile în mâna Ta şi să aştept sincronizarea Ta perfectă!
Shirley Sain Fordham