Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele. – Psalmii 23:6
Într-o zi friguroasă din decembrie am ieşit din casă pentru a porni maşina ca să se încălzească înăuntru înainte să plec spre serviciu. Vântul m-a izbit în piept ca un boxer care îşi loveşte oponentul cu un pumn. Ce-i asta? m-am întrebat, încercând să mă liniştesc după o aşa lovitură bruscă. Pe măsură ce zilele au trecut, durerea mea s-a intensificat.
Cu cinci zile înainte de Crăciun, simţind dureri tot mai mari şi având dificultăţi în a respira, I-am cerut lui Dumnezeu să mă păzească şi să mă scape. Mai târziu, în aceeaşi zi, am hotărât să merg la un centru de îngrijiri de urgenţă. Atât cea care era la recepţie, cât şi asistenta medicală mi-au spus că bănuiesc că am făcut un infarct şi m-au sfătuit să merg la cel mai apropiat spital, care era la capătul străzii. Nu ştiu din ce motiv am trecut cu maşina pe lângă spital şi m-am îndreptat spre următorul centru de îngrijire de urgenţă din oraşul Pleasantville, New Jersey. Doctorul mi-a făcut o electrocardiogramă şi a descoperit ceva neobişnuit la rezultate. L-a sunat pe soţul meu să vină să mă ducă la un spital. Soţul meu i-a spus că maşina era la fiica cea mică, dar, când avea să o recupereze, urma să vină să mă ia. I-am spus doctorului că mă simţeam destul de bine încât să conduc singură. El m-a condus la maşină şi s-a asigurat că îmi pun centura de siguranţă. A repetat rugămintea de a merge direct acasă. În timp ce conduceam am început să simt din nou o durere în piept. M-am rugat: „Doamne, ajută-mă să ajung acasă!”
Când am ajuns, soţul meu mă aştepta la uşă şi m-a dus la cel mai apropiat spital din oraş. Ajunsă la Urgenţe, m-au internat numaidecât. Doctorul meu deja îi sunase. După ce au făcut toate analizele, doctorii au spus că enzimele din sângele meu arătau că fie aveam, fie avusesem un infarct. Rezultatele indicau de asemenea faptul că aveam un blocaj într-o proporţie de 90%. Am fost transportată cu ambulanţa la acelaşi spital pe lângă care trecusem mai devreme, singurul spital echipat pentru proceduri de cateterizare. În timp ce ei mă pregăteau pentru intervenţie, din nou m-am rugat ca Dumnezeu să fie cu mine şi mâinile Lui să preia mâinile doctorilor şi ale asistentelor.
Sunt uimită de bunătatea şi mila lui Dumnezeu. Sunt uimită şi de faptul că El trimite îngerii Lui păzitori să ne protejeze chiar şi în nesăbuinţa noastră. „Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale” (Psalmii 91:11).
Avis Floyd Jackson
