Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus. – Filipeni 4:6,7
Pentru a le explica despre credinţa simplă unor tineri care sunt în grija mea, le-am relatat propria experienţă pe care am avut-o la vârsta de cinci ani, când am învăţat că Dumnezeu răspunde chiar şi celor mai neînsemnate cereri, ca, de exemplu, să îmi găsesc păpuşa pe care o pierdusem.
Studiam modul în care soarele îmi inunda dormitorul dimineaţa şi am hotărât că aşa era şi atunci când Dumnezeu intra în casa noastră. Aşa că, urmând raza de lumină care a intrat în colţul camerei mele, m-am dus după uşă şi am stăruit ca Prietenul copilaşilor să mă ajute să îmi găsesc păpuşa pierdută pe care o căutasem în zadar toată ziua. De îndată ce am terminat rugăciunea şi mi-am deschis ochii, am zărit păpuşa care era chiar în spatele meu, după uşă!
Au trecut peste cincizeci de ani de atunci: îmi amintesc că, printre alte răspunsuri la rugăciuni, am avut o experienţă de neuitat la ora 1:25 dimineaţa, pe 27 decembrie 2016.
Am două fete, amândouă cu probleme de sănătate, dar cea mai mică, deşi încă nu are treizeci de ani, se confruntă cu cele mai multe provocări. Ea a suferit un infarct în urmă cu aproape doi ani.
Eu şi soţul meu le-am dus pe fiicele noastre într-o croazieră la sfârşit de an şi fiica cea mică a făcut sute de fotografii cu telefonul. Constant auzeam de problemele pe care le avea cu telefoanele pe care şi le cumpărase de-a lungul anilor. Cea mai mare temere a ei s-a adeverit în acea croazieră, când telefonul ei nu se mai încărca, în ciuda tuturor eforturilor. Avea să îşi piardă toate pozele. M-a rugat să „mă ocup de problemă” înainte de a merge la culcare. De îndată mi-am dat seama de provocarea cu care ne confruntam. Am adus această problemă înaintea lui Dumnezeu, rugându-L să îi încarce telefonul. O rugăciune atât de nesemnificativă, dar atât de importantă pentru mine şi pentru fiica mea. El a spus: „Da”. Dimineaţa, la 7:45, când am verificat, telefonul era încărcat. În momentul în care scriu, fiica mea îşi descarcă pozele de pe telefon. Cu adevărat, nicio cerere nu este prea ciudată sau prea grea pentru Tatăl nostru iubitor!
Se apropie noul an, ştiu că le voi aduce pe fetele mele înaintea lui Dumnezeu cu încrederea că El va continua să îşi reverse harul Său asupra lor.
Avery J. Thompson
